sâmbătă, octombrie 20, 2007

GALAŢIUL A RĂMAS DE CĂRUŢĂ

Oraşul dezinteresului general

În ultimul an, la Galaţi nu s-a realizat nicio tranzacţie de amploare şi n-a apărut pe firmament niciun nume mare al economiei mondiale. Dezvoltatorii privaţi de proiecte imobiliare din oraşul nostru sunt foarte puţini, iar valoarea investiţiilor poate fi considerată, în cea mai optimistă variantă, drept modestă. Pe harta municipiului de la malul Dunării nu a mai apărut cam de mult un centru comercial de mare anvergură. Au "punctat", la acest capitol, în ultimele 12 luni, doar Praktiker şi Selgros, dar acestea nu au amploarea unui hipermarket.
Spre deosebire de Galaţi, România se mişcă. Şi încă bine. La Cluj s-au deschis trei hipermarketuri numai în ultimele 12 luni, la Craiova a venit Ford, unul dintre giganţii industriei mondiale auto, la Cluj va investi Nokia, un titan al telefoniei mobile, iar la Constanţa şi Braşov s-au lansat proiecte imobiliare de peste un miliard de euro.

În coada listei

Aceste date şi multe altele au plasat Galaţiul pe locul 12 (din 15) într-un clasament ale celor mai dinamice mari oraşe din România. Dezamăgitor, nu? Mai ales în condiţiile în care localităţi mai mici, precum Sibiu, Arad, Bacău, Piteşti şi chiar Brăila se află deasupra noastră! Despre Bucureşti, Cluj, Constanţa, Timişoara, Braşov sau Iaşi nu mai are rost să vorbim, pentru că era previzibilă clasarea lor înaintea Galaţiului.
Problema este nu că aceste diferenţe există, ci că discrepanţele se adâncesc tot mai mult de la un an la altul. Din păcate, la Galaţi viaţa merge înainte (oare?) şi toată lumea se face că nu bagă de seamă că ne îndepărtăm tot mai mult de ceea ce înseamnă oraş european în adevăratul sens al cuvântului.

Ce n-avem noi şi au alţii?

Lipsa unui aeroport la Galaţi se face simţită din ce în ce mai acut, iar ritmul de dezvoltare al Bacăului (un oraş mai mic, dar cu legături aeriene inclusiv externe) este definitorie. Şi urmează Brăila, unde deja s-a lansat proiectul pentru aeroport! În plus, faptul că Galaţiul nu este nici nod rutier sau feroviar important, iar legătura cu alte zone ale ţării se face pe drumuri proaste (cu excepţia celor spre Bucureşti, care nu rup nici ele gura târgului) influenţează decisiv decizia investitorilor. Merită amintit şi faptul că podul peste Dunăre apare doar în campaniile electorale, iar şoferii au ajuns să treacă fluviul cu bacul pe la Brăila, tot din cauza drumurilor. Mai mult, pe harta viitoarelor trasee de autostrăzi, Galaţiul nu figurează, aşa că nici speranţele de viitor nu sunt roze. Contraexemplul fericit în acest caz este Piteştiul, situat pe autostradă, dar şi pe un drum expres care urmează să intre în execuţie foarte curând (şi la al cărui capăt figurează Galaţiul, dar undeva prin 2020!)
Investiţiile imobiliare în Galaţi sunt reduse, iar o parte dintre ANL-urile construite deja au fost, se pare, pierdute în favoarea Brăilei. Ceva investiţii în serviciile publice au început să apară, dar nivelul lor este foarte mic în comparaţie cu necesităţile. Bugetul oraşului a crescut în ultimul an, dar efectele acestei majorări nu se prea văd. Zonele de agrement lipsesc aproape cu desăvârşire, iar turismul a devenit un deziderat perpetuu, dar deocamdată absent. Cu toate că, geografic, suntem avantajaţi de aşezarea între ape (Dunăre, Siret, Prut).
De asemenea, salariile gălăţenilor au ajuns sub media pe ţară, deşi acum câţiva ani erau mult peste acest nivel, astfel că atractivitatea oraşului a scăzut serios şi pentru comercianţi sau dezvoltatorii imobiliari. În plus, existenţa Combinatului, care încă nu a rezolvat problema poluării, deşi investeşte anual pentru acest lucru, poate fi considerată o frână în calea sosirii altor investitori, chiar dacă existenţa lui ca investiţie privată este un câştig pentru oraş.

Politicienii "răspund" (dar nu şi prin email!)

Cum s-a ajuns la această situaţie, în care oraşul clasat pe locul al şaptelea din punct de vedere al populaţiei să piardă net la capitolul dezvoltare? Am încercat să aflăm răspunsul de la câteva dintre personalităţile politice gălăţene de prim rang. Şi pentru a vedea în ce măsură politicienii noştri s-au "modernizat", am apelat la... email, ca unică sursă de contact, pentru că telefonul ni s-a părut "demodat". Am trimis nu mai puţin de 15 "provocări", către senatori, deputaţi, prefect şi şefii Consiliului Local şi Judeţean, însă n-am primit niciun răspuns, deşi am aşteptat mai bine de două zile! Nu ne aşteptam, ce-i drept, la prea multe replici, din cauza modalităţi inedite de chestionare, dar nici nu credeam că vom rămâne fără nicio opinie. Acum ne-am cam lămurit. Poate că este şi asta o explicaţie a dezvoltării cu paşi de melc a Galaţiului în ultimii ani!

15 oameni pentru "viitor"

Trebuie să menţionăm că, în paginile personale de prezentare, majoritatea politicienilor au cel puţin câte o adresă de email, unii lăudându-se chiar cu câte două. Dintre cei pe care am încercat să-i contactăm, grupul PSD din Senat (singura adresă existentă pentru Ştefan Viorel) şi-a folosit mailul atât de mult, încât el nici nu mai există! Ceilalţi - Paul Păcuraru, Carol Dina (pe adresa grupului PRM din Senat), Iulian Bârsan, Bogdan Ciucă, Liviu Codârlă, Petru Lificiu, Dan Nica, Levente Szekely, Emil Strungă, Dumitru Nicolae, Mircea Cristea, Constantin Dumitriu, Mihai Capră şi Eugen Durbacă (pe adresa Consiliului Judeţean) - nu şi-au citit mailurile sau n-au avut timp sau chef să ne răspundă.
Pare că oamenii politici din Galaţi n-au nicio treabă cu dezvoltarea oraşului şi nu-i interesează câtuşi de puţin ce se va întâmpla după ce ei îşi vor încheia mandatul.
Nu ne rămâne decât să provocăm o dezbatere publică pe această temă, invitându-i pe gălăţeni să ne scrie opiniile lor despre subiect, unul care, suntem convinşi, interesează pe toată lumea (în afara celor cu putere de decizie, din păcate).

N.R. Cei care doresc să se implice în această campanie o pot face scriindu-ne la adresa de mail economic@viata-libera.ro (dar şi pe forumul http://galateni.forumfree.net/). Cele mai interesante păreri vor fi publicate.