marți, decembrie 19, 2023

Întâi pomeni electorale, iar investiţii din ce rămâne

Ştie de-acum toată lumea că gaura din bugetul pe 2023, pe care guvernanţii au recunoscut-o abia prin primăvară, a fost determinată de construcţia total nerealistă, cu venituri de 34,7% din PIB, care nu se puteau realiza. Din primăvară până acum, politicienii de la putere au tot dat din colţ în colţ, au cârpit de prin rezervele guvernamentale, au tăiat din banii unor proiecte, au amânat plăţi către constructori, au negociat şi renegociat deficitul bugetar, totul pentru ca României să nu-i fie sistate plăţile din bani europeni, esenţiali pentru dezvoltare, în condiţiile în care constituie o mare parte a sumelor destinate investiţiilor.
Ei bine, pentru 2024, bugetul ia în calcul venituri asemănătoare, de 33,8% din PIB, ceea ce înseamnă că guvernanţii noştri n-au înţeles nimic din ceea ce s-a întâmplat anul acesta sau au alte interese. În condiţiile în care colectarea fiscală în România n-a mai trecut de 27-28% de vreo 20 ani şi nici nu poate trece fără o reformă structurală a sistemului, e puţin probabil ca acest prag să fie cu mult depăşit, pentru a se atinge suma prognozată. Veniturile vor creşte, probabil, prin implementarea unor măsuri îndelung amânate, precum factura electronică, dar este greu de crezut că rezultatele vor fi spectaculoase în primul an de aplicare.
Astfel, la un deficit bugetar declarat de 5%, putem adăuga fără teama de a greşi alte cel puţin 4-5 procente, dacă nu mai mult, pe care le vom descoperi abia mai spre vară sau, cel mai probabil, după alegeri, pentru că de fapt exact asta este miza, trecerea de anul electoral fără turbulenţe sociale majore. Iar găurile din buget le vom deconta cu toţii în 2025, prin creşteri de taxe şi majorări ale dobânzilor la împrumuturile făcute pe pieţele internaţionale.
Pentru că procentele de mai sus nu spun mare lucru multora, o să încerc transpunerea lor în chestii ceva mai concrete. La nivelul actual al PIB-ului României, un procent înseamnă circa trei miliarde de euro, iar o "gaură" de 5% reprezintă nu mai puţin de 15 miliarde de euro. Pentru comparaţie, cu doar trei miliarde de euro din banii ăştia care lipsesc din buget din motive electorale s-ar putea face, în plan local, reabilitarea căii ferate Galaţi - Bucureşti pentru circulaţia cu 200 km/h (un miliard de euro), retehnologizarea combinatului siderurgic pentru producţia integrală de "oţel verde" (un miliard de euro), promisa fabrică de baterii pentru maşini electrice (800 milioane de euro) şi atât de aşteptatul aeroport (200 milioane de euro). Cât de mult ar însemna astfel de investiţii pentru câte cinci zone ale ţării în fiecare an e ceva de domeniul fantasticului. Numai că, în loc de astfel de investiţii generatoare de dezvoltare şi bunăstare, guvernanţii români au ales întotdeauna pomenile electorale. Iar bugetul pe 2024 este construit, din păcate, după acelaşi tipar.