Misterele ministerelor sau hoţul şi prostul

Noul ministru al Economiei, Costin Borc, începe să descopere din ce în ce mai adânc disfuncţionalităţile din ministerul pe care îl conduce. Ba că salariile sunt prea mici, ba că oamenii se dau permanent în gât unul pe altul, ba că angajaţii sunt deprofesionalizaţi (i-a fost jenă să spună proşti, se înţelege din context), ba că toţi au diverse contacte/contracte de care se ocupă cu prioritate în dauna ministerului, ba că unicul lor scop este să obţină un loc într-un CA, toate acestea par să reprezinte o mirare continuă pentru noul ministru. Evident, problemele nu sunt deloc noi, ci sunt cunoscute de toată lumea, ele ţinând practic pe loc dezvoltarea României de mai bine de două decenii încoace. De mirare este doar faptul că Borc pare să nu le fi ştiut, deşi a lucrat în ţară, dacă am reţinut eu bine când i s-a prezentat biografia.
În context, un nene care s-a autopropus prim-ministru, imediat după demia lui Ponta, a fost mult mai tranşant, când a venit vorba despre înalţii funcţionari din zona de decizie a ministerelor: la salariile pe care le oferă statul, nu poţi să angajezi decât proşti sau hoţi!