Va sfârşi Cîţu sub ghilotina populară?

Răspunsul premierului Florin Cîţu la întrebarea unui reporter despre cât costă o franzelă, "Nu pot să spun, nu mănânc pâine", a stârnit o mulţime de discuţii în spaţiul public. Iar cea mai des invocată paralelă a fost cea cu fosta regină a Franţei, Maria Antoaneta, căreia i se atribuie (în mod fals, susţin istoricii) celebra zicere "Dacă n-au pâine, să mănânce cozonac!".
Trebuie precizat din start contextul în care prim-ministrul a fost provocat să răspundă la această întrebare, o prezentare a succesului guvernului pe care îl conduce, ale cărui măsuri au făcut ca 1 la sută dintre români să câştige salarii de peste 3.000 de euro. Cel mai probabil, această statistică este reală, însă trebuie ţinut cont că o clasă medie cu adevărat puternică, motorul unei economii de top, nu se creează decât atunci când această masă de angajaţi cu salarii foarte bune ajunge undeva la 10 la sută, ţintă care pentru România este în momentul de faţă de neatins.
Pe de altă parte, premierul pare să fi uitat şi faptul că, la fel ca în orice alt domeniu de activitate, de la sport la învăţământ, valoarea naţiunii este dată de medie, nu de vârfuri, iar România stă, la acest capitol, mai mult decât prost. Practic, aproape jumătate dintre români sunt plătiţi doar cu salariul minim sau cu sume foarte apropiate de acesta, respectiv cu mai puţin de 1.500 de lei pe lună. În aceste condiţii, să ignori jumătate din populaţie, pentru a te lăuda cu reuşitele a 1 la sută dintre angajaţi, este o adevărată blasfemie şi poate declanşa o furie populară care să nu mai poată fi oprită, oricât de performantă ar fi guvernarea.
E binecunoscut faptul că Florin Cîţu n-a fost niciodată un comunicator care să se bucure de popularitate, chiar dacă la învârtitul banilor în economie e clar că se pricepe mai bine decât toţi premierii sau miniştrii de Finanţe pe care i-a avut România în ultimii 30 de ani. Tocmai de aceea, când intri în gura lumii cu ziceri arogante de genul răspunsului la întrebarea despre pâine, este foarte posibil să-ţi grăbeşti sfârşitul carierei politice. Asemenea Mariei Antoaneta, care a sfârşit ghilotinată, în urma unui simulacru de proces, pe fondul nemulţumirilor populare de care în general nu era responsabilă, şi Cîţu şi-ar putea încheia cariera politică înainte de vreme, tocmai din cauza unor astfel de gafe de comunicare. E drept că, în cazul său, "sfârşitul" ar însemna cel mai probabil un post de conducere la un organism financiar internaţional gen BERD, unde chiar se mănâncă doar cozonac.

De ce ne-ar putea ocoli valul 4 al pandemiei

În toată Europa Occidentală, incidenţa cazurilor de COVID-19 este în creştere, majoritatea statelor luându-şi deja măsuri de prevedere, prin instituirea de noi restricţii sau accelerarea campaniei de vaccinare. Despre ce se întâmplă în India, Rusia sau America Latină, zone în care pandemia n-a luat "pauză de vară", cifrele vorbesc de la sine.
În condiţiile date, este clar că valul 4 nu va ocoli nici România, mutaţia indiană a Sars-CoV-2 (varianta "Delta") fiind deja prezentă în câteva judeţe ale ţării. Mai avem însă un pic de răgaz, deoarece specialiştii estimează că numărul infectărilor va începe să crească accelerat spre sfârşitul lunii august, odată cu revenirea românilor din concedii şi, apoi, începerea şcolii.
Teoretic, la rata foarte mică de vaccinare pe care o are România, de circa 25 la sută din populaţie, n-avem cum să evităm o nouă perioadă cu spitale pline şi restricţii dure. Cu toate acestea, dacă studiem un pic cifrele şi punem cap la cap câteva informaţii auxiliare, putem să sperăm că dracul nu va fi chiar aşa de negru de data asta şi că vom scăpa ceva mai uşor decât la episoadele din toamna trecută şi din primăvara asta.
Primul lucru important este faptul că, deşi rata de vaccinare este mică, ea este calculată cu aproape 5 milioane de vaccinaţi la o populaţie eligibilă de circa 18 milioane de oameni. Cum 4-5 milioane de români sunt plecaţi la muncă în Occident, rata de vaccinare raportată la populaţia reală ajunge dintr-un foc la vreo 35%. În plus, un milion de români au trecut prin boală la modul oficial, dar estimările referitoare la cei infectaţi sunt duble, aşa că ajungem la un total de 7 milioane de oameni imunizaţi, din 14 milioane prezenţi în ţară. Fix 50 la sută! Şi putem să mergem chiar mai departe. Vaccinările şi îmbolnăvirile au avut loc mai ales în oraşe, proporţia fiind de circa 70 la sută. Cum populaţia urbană a României este cam jumătate din total, ajungem la o imunizare apropiată de 70 la sută în oraşe, ceea ce echivalează cu pragul pe care specialiştii îl consideră fatal pentru orice virus. La ţară, unde acest prag este mult mai jos, circulaţia poate fi stopată de izolarea celor mai multe dintre comunităţi, care le apără practic de o contaminare masivă. Iar în caz că se va întâmpla undeva o infectare în masă, carantinarea punctuală a localităţilor mici este uşor de realizat.
De-asta cred, cu toate cifrele reale puse pe masă, că valul 4 nu va avea un impact catastrofal în România. Asta nu înseamnă, însă, că vom fi feriţi în totalitate, aşa că metoda cea mai sigură de protecţie individuală şi familială rămâne tot vaccinarea.