Viitoarea corporatie USINOR-ARBED-ACERALIA - noul lider mondial al otelului

USINOR - trecut si viitor

Grupul USINOR este unul dintre liderii mondiali ai industriei otelului, realizand o productie anuala de 22,15 milioane tone (in 1999). USINOR are fabrici in Franta, Germania, Belgia, Italia, Spania, Luxemburg, Portugalia, Thailanda, Turcia, Brazilia, SUA si Canada. In total, grupul - al carui capital social este de circa cinci miliarde de franci francezi - are 40 de otelarii in Europa si sase in afara acesteia. USINOR este o companie multinationala, cu sediul la Puteaux (Franta), in cadrul careia lucreaza 64.000 de angajati.
USINOR este primul producator european de laminate plate si otel carbon, fiind si cel mai mare furnizor pentru industria de automobile. In plan mondial, grupul detine suprematia in ceea ce priveste produsele inoxidabile lungi. Vanzarile nete ale grupului s-au ridicat in primul trimestru al acestui an la 3.937 milioane euro, in scadere cu 1,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Conducerea grupului USINOR este asigurata, din 1986, de catre Francis Mer, acesta indeplinind din 1995 (momentul trecerii companiei in sectorul privat) functia de presedinte al Consiliului de Administratie.

File de istorie
Grupul se numeste in momentul de fata USINOR, numele anterior sub care a fost cunoscut consortiul mult timp fiind USINOR SACILOR.

Initial, cele doua companii - USINOR si SACILOR - au fost separate. USINOR a fost creat, in 1948, prin fuziunea a doua societati franceze producatoare de otel, in timp ce SACILOR a facut parte din Wendel Group, firma creata in secolul al XVIII-lea. Dupa fuziune, cele doua companii s-au extins rapid, acest proces desfasurandu-se din 1950 si pana la inceputul anilor '70.
Criza care a afectat industria otelului din Franta in perioada 1970-1980 a avut ca rezultat o concentrare masiva a unitatilor productive in jurul a doua companii: USINOR si SACILOR. Situatia in industria otelului a devenit critica, iar in 1981 guvernul francez a decis transferul celor doua companii in sectorul privat. La un interval de cativa ani (1986), pentru a imbunatati performantele generale, statul - care detinea majoritatea actiunilor - a decis sa le reuneasca, dupa ce rascumparase procentele ramase in sectorul privat. Acesta a fost momentul aparitiei firmei USINOR SACILOR.
Noul grup a cunoscut o transformare aproape totala, fiind condus dupa modelul unei intreprinderi private. In plus, pentru a-i permite dezvoltarea, statul francez a hotarat reintoarcerea societatii in sectorul privat, astfel ca, in iulie 1995, USINOR SACILOR a fost privatizata, iar in iunie 1997 a fost redenumita USINOR.

Ultimii zece ani

In decursul ultimilor zece ani, USINOR a inglobat alte companii sau, prin diverse tipuri de parteneriat, si-a infiintat noi centre de productie, in acelasi timp extinzandu-si reteaua de distributie. In sudul Europei, grupul USINOR a investit in Arvedi si in La Magona (Italia), precum si la Sagonte (Spania), deschizand, de asemenea, piete noi pentru fabrica de la Fos-sur-Mer (Franta). In zonele de nord si est ale Europei, USINOR si-a amplificat prezenta prin cumpararea fabricilor Cockerill-Sambre (Belgia) si EKO-Stahl (Germania). In afara Europei, USINOR a preluat J&L (SUA) si Thainox (Thailanda), a investit in Acesita si CST (Brazilia) si a constituit un parteneriat in Canada, alaturi de firma Dofasco.
Pe 22 ianuarie 2001, Nippon Steel Corporation (NSC; presedinte - Akira Chihaya) si USINOR (presedinte - Francis Mer) au semnat "The Global Strategic Alliance", o intelegere prin care firmele se angajeaza sa dezVolte cooperarea in cadrul afacerilor de pe piata otelului.

Viitorul lider al lumii otelului

O luna mai tarziu, pe 19 februarie a.c., USINOR a semnat, alaturi de companiile ARBED si ACERALIA, un memorandum prin care s-a stabilit reunirea fortelor industriale, comerciale si de personal in cadrul unei noi companii, care va fi creata in toamna acestui an sau, cel mai tarziu, la inceputul anului viitor. Noua companie urmeaza sa devina primul producator mondial, cu 46 de milioane de tone de otel si peste 110.000 de angajati, vanzarile fiind estimate la circa 46 de miliarde de euro.
In momentul de fata, ARBED (Luxemburg) - companie fondata in 1911 - este unul dintre cei mai mari producatori mondiali de otel, realizand circa 22,1 milioane tone/an si avand vanzari anuale de 10,6 miliarde euro. In cadrul ARBED lucreaza 56.000 de oameni. Cel de-al treilea partener, ACERALIA (ACERALIA Corporacion Siderurgica), este nr.1 in industria otelului din Spania, cu o productie anuala de 9,1 milioane tone si 15.600 de salariati.
Noua firma, care urmeaza sa aibe sediul central la Luxemburg, este o incercare de a reuni marii producatori din industria otelului, tendinta de mare actualitate in economia mondiala. Spre exemplu, primii zece producatori de automobile din lume asigura 95% din productia mondiala, iar in majoritatea celorlalte ramuri industriale acest procent este de peste 80%, in timp ce, in industria otelului, primii zece producatori nu acopera decat 30% din productia mondiala.
Rata la care actiunile fiecarui partener vor fi transformate in aciuni ale noii companii (NewCo) va fi urmatoarea: 1 actiune USINOR = 1 actiune NewCo; 1 actiune ARBED = 10 actiuni NewCo; 7 actiuni ACERALIA = 8 actiuni NewCo. In baza acestor rapoarte, NewCo va avea urmatorii actionari: 56,5% USINOR, 23,4% ARBED, 20,1% ACERALIA. Compania va fi listata pe pietele bursiere din Paris, Bruxelles, Luxemburg si Madrid.

P.S. Articol scris in 2001, cand Mittal inca nu pusese stapanire pe otelul mondial

"Dracula Park" - între publicitate şi întrebări fără răspuns!

Oferta publica

"Dracula Park" - cel mai spectaculos proiect turistic al inceputului de mileniu - este pe cale sa devina realitate sub marca "Produs in Romania". Iar inceputul s-a facut prin lansarea, cu putin timp in urma, a primei oferte publice primare de vanzare de actiuni.
Prospectul acestei oferte a fost autorizat de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), intermediar fiind S.V.M. "Active International" S.A., iar grup de vanzare - Banca Comerciala Romana (BCR). Actiunile sunt emise si oferite spre vanzare de societatea comerciala S.C. "Fondul Pentru Dezvoltare Turistica Sighisoara" S.A., iar valoarea totala a emisiunii este de 155 miliarde lei (circa 5 milioane de dolari). Numarul de actiuni emise este de 15,5 milioane, la o valoare nominala de 10.000 lei/actiune (pretul de vanzare este insa de 10.200 lei/actiune, diferenta fata de pretul de subscriere reprezentand cheltuielile pentru comisioane, taxe si speze aferente ofertei). Perioada de subscriere este de 45 de zile lucratoare, incepand cu data de 12 decembrie 2001, adica, practic, doua luni calendaristice. Dupa incheierea perioadei de subscriere, actiunile urmeaza sa fie listate pe una dintre pietele organizate, aflate sub controlul CNVM (Bursa de Valori Bucuresti sau Rasdaq).
Fondurile rezultate din aceasta oferta, se spune, vor fi folosite de catre emitent pentru constructia, punerea in functiune si exploatarea parcului tematic Sighisoara - "Dracula Park". Aceste fonduri reprezinta doar o cota-parte din valoarea totala a investitiei, urmand ca diferenta necesara finalizarii obiectivului sa fie atrasa prin oricare din modalitatile legale (prin alte cateva emisiuni de actiuni sau prin participarea unor fonduri de investitii straine). "Dracula Park" va necesita investitii in valoare de aproximativ 40 de milioane de dolari, din care 18 milioane pentru constructia propriu-zisa a parcului, iar 22 de milioane pentru infrastructura aferenta. Cu cele 5 milioane din emisiunea actuala abia daca se acopera costurile proiectului, care nu a fost facut, ci reprezinta numai o frumoasa poveste pusa pe hartie.

Apar semnele de intrebare

Am spicuit cele mai importante date din prospectul de oferta, care se incheie cu un avertisment clar: "Autorizatia acordata nu constituie garantie sau apreciere a CNVM cu privire la oportunitatea, avantajele sau dezavantajele, profitul sau riscurile pe care le-ar putea prezenta tranzactiile incheiate prin acceptarea ofertei publice; autorizatia certifica numai regularitatea ofertei in privinta exigentelor legii si ale normelor adoptate in aplicarea acesteia".
Iata asadar un prim semn de intrebare! Foarte multi analisti apreciaza ca romanii nu isi vor mai asuma un nou risc, dupa ce "s-au fript" la Caritas, FNI, sau bancile populare. Cu toate acestea, vanzarile din primele zile par sa dezminta aceasta situatie. Sau poate ca suntem un popor caruia ii place sa riste la nesfarsit, chiar daca pierde de fiecare data. Cert este ca, in declaratii, investitia pare sa nu aiba un grad de risc foarte ridicat. Mai ales cand cifrele sunt estimative si, de fapt, prezentate la nivel amatoristic. Acest lucru ar fi poate valabil intr-o economie de piata functionala. Numai ca, in Romania, lucrurile nu stau chiar asa, si o spaga bine "tintita" poate da peste cap un intreg mecanism economic care, teoretic, nu ar trebui sa aiba succes. Iar la acest capitol pot fi incluse si diferendele existente intre diversele grupari de interese, politice sau nu, care din diverse motive nu sunt dispuse sa participe la proiectul guvernamental, ci incearca contracararea lui printr-o multitudine de variante, mai mult sau mai putin fanteziste. Merita mentionate, in acest sens, proiectele liberale de constructie a parcului Dracula in zona Bran sau a unui parc tematic in Nordul Moldovei ("Bucovina - tinut monahal"), precum si o alta initiativa guvernamentala, referitoare la domeniile de schi ("Super Schi in Romania"), care, pe langa localitati din judete montane, cum ar fi Prahova, Brasov si Covasna, cuprinde si statiuni din... Ialomita. In aceste conditii, in care si-asa atragerea fondurilor este foarte dificila, aceasta imprastiere a ofertelor nu poate fi benefica, putand duce la blocarea tuturor proiectelor intr-o faza intermediara, din lipsa de bani.
In plus, un nou si extrem de posibil risc il constituie faptul ca societatea emitenta are ca actionar majoritar (95%) Consiliul Local Sighisoara, a carui experienta in afaceri se rezuma, probabil, la asigurarea apei si caldurii pentru locuitorii orasului (despre care nu stim cat de bine o duc in momentul de fata). Ca sa nu mai vorbim de faptul ca CJ a pornit la drum cu terenul, a carui valoare este mult exagerata. Procentul sau este deci umflat din start prin exagerarea pretului pe hectar de teren inca liber de orice sarcina. In plus, celelalte firme participante sunt fabrici din Sighisoara, care produc camasi sau obiecte de uz casnic, fiind foarte departe de ceea ce presupune constructia si administrarea unui parc de distractii.

Va deveni Sighisoara un centru de distractie al Europei?

In mod normal, conform proiectelor (alcatuite de un SRL fara nume!) si studiilor de fezabilitate (despre care s-a spus doar ca exista, ele nefiind facute publice!), parcul - care ar trebui sa devina operational incepand cu vara viitoare - va putea aduce Romaniei venituri de circa 20 de milioane de dolari anual si in jur de un milion de turisti. Se vorbeste de 4000 de turisti pe zi. Cam cati vin pe litoral toata vara... Potrivit specialistilor in turism (asociatia patronala de ramura), "Dracula Park" va fi benefic atat pentru regiunea in care a fost plasat, cat si pentru turismul romanesc in general. Sunt vizate, in primul rand satisfactiile de care se vor bucura vizitatorii, dar si avantajele financiare ale locuitorilor din zona. Astfel, se are in vedere crearea a cel putin 500 de locuri de munca pentru o perioada de doi ani, timpul estimat pentru constructia integrala a parcului. La administrarea parcului se preconizeaza un personal de cel putin 300 de oameni, la care se adauga cei din transporturi si din servicii conexe (agentii bancare, agentii turistice, sanatate, alimentatie etc.).
Intre legenda si istorie, intre adevar si mit, proiectul "Dracula Park" de la Sighisoara (localitate care este, la ora actuala, singura cetate medievala locuita din Europa) este, asa cum declara ministrul Turismului, Dan Matei Agathon, "o juxtapunere orchestrata ®a l'americane¯, pe o partitura 100% romaneasca". Autorii proiectului, desi sustin ca vor realiza ceva pur romanesc, s-au inspirat, cu siguranta, dintr-o idee pusa in practica de americani (Disney Land) si francezi (Euro Disney). Ceea ce nu s-a luat in calcul este faptul ca atat americanii cat si francezii aveau, in momentul inaugurarii parcurilor respective, o mare afluenta de turisti, singura lor problema fiind redirectionarea acestora spre noile constructii. Cazul Romaniei este total diferit, pentru ca la noi turismul este "la pamant" si totul trebuie luat de la zero.
Parcul de distractii are ca tema subiectul controversatului conte Dracula, pozitionat fictiv de autorul irlandez Bram Stoker, prin romanul omonim, in Transilvania sfarsitului de secol 19. "Dracula Park" va fi amplasat pe platoul Breite, care este izolat de Sighisoara, aflandu-se insa la mai putin de doi kilometri (in linie dreapta) de centrul vechi al orasului. Acum, platoul Breite este o poiana uriasa presarata cu stejari seculari si inconjurata de o padure de fag si mesteacan. Constructiile se vor intinde pe o suprafata de circa 50 de hectare (din cele 120 ha ale platoului Breite). In proiectul "Dracula Park" este prevazuta, printre altele, constructia unui castel (o cladire de tip medieval, cu turnuri si donjoane, sali inalte si subsol intortochiat, accese mascate si scari) si a "Institutului International de Vampirologie Dracula" (o cladire impozanta, de conformatie renascentista, cu alura universitara, ce va gazdui sali de conferinte, biblioteca, complex muzeal, laboratoare de cercetare si un club al vampirilor), care vor comunica prin catacombe subterane. Atractiile intregului proiect sunt insa mult mai numeroase si, in descrierea facuta de proiectant, totul pare a fi perfect.

Hai sa fim pesimisti!

In conditiile in care s-a facut si se face o publicitate uriasa in jurul proiectului (cu ce bani, oare?), atragerea de investitori sau parteneri ar trebui sa nu prezinte nici un fel de probleme. Conform ministrului Agathon, "pana in prezent, peste 30 de firme internationale si-au aratat interesul de a deveni investitori sau parteneri in construirea si amenajarea "Dracula Park". Printre acestea se numara "Parc du Futuroscope" si "Gregori International" (constructii, facilitati sportive si terenuri de golf) din Franta; "Attraction Services Inc." (echipamente si instalatii, efecte speciale) si "Strategic Horizons" (consultanta) din Statele Unite; "Logical Art" (efecte speciale) din Italia; "Strabag" (constructii) si "ISB Dopelmayer" (instalatii si echipamente pentru transportul pe cablu) din Austria; "Whitewater West Industries" (arhitectura, inginerie, sisteme de divertisment pe apa), "Deighton International" (dezvoltare si management), "Scenic Route" (scenografie), "Grant Leisure Group" (consultanta) si "Mice Group Pic" (amenajari si constructii) din Marea Britanie, "Amusement White Water" (design, consultanta) si "Grupo Sono Multimedia" din Spania, "Marubeni Corporation" (telecomunicatii si multimedia) din Japonia etc." Intrebarea care se pune este de ce, pana acum, cel putin, una dintre aceste firme nu s-a implicat efectiv in proiect. Toate asteapta sa vada macar infrastructura pentru a se hotari. Statutul de "firma interesata sa investeasca in Romania" se tot vehiculeaza de vreo zece ani (va mai aduceti aminte de celebrii "investitori ai primaverii"), insa doar extrem de putine companii au patruns efectiv pe piata. Cele mai multe au tatonat terenul si s-au convins, rand pe rand, ca a investi in Romania reprezinta un risc urias, determinat in primul rand de cadrul legislativ. Este o mare probabilitate ca "istoria sa se repete" si in cazul acestui proiect, in care reclamele nu prezinta decat partea frumoasa a lucrurilor. De genul, invadarea Romaniei de milioane de turisti. Care ce sa faca? Sa-si strice masinile pe drumurile noastre pline de gropi, sau sa inghete in trenurile neincalzite si cu geamurile sparte? Daca rezista pana la Sighisoara, temerarii vizitatori ar putea sa stea in padure, ca locuri de cazare nu prea sunt (proiectul prevede construirea unui singur hotel!), iar conditiile oferite de umbra copacilor nu difera foarte mult de cele de prin spatiile de cazare, in continua degradare si "destelare". Fac exceptie noile constructii particulare, dar acestea au niste preturi de parca ar fi cel putin pe Riviera franceza. Sa presupunem ca o parte dintre temerarii amatori de senzatii tari vor ajunge totusi la Sighisoara. Unde se vor distra pe cinste (adica se vor speria, ca doar asta e specificul parcului!) o zi, ca mai mult nu le vor ajunge banii. Doar se afla in parcul voievodului specializat in tepe, iar romanul inventiv a preluat ideea si, de zece ani incoace, a adaptat-o corespunzator, asa ca "tepele" vor fi intr-o asemenea zona la ele acasa. Ar mai putea da o mana de ajutor hotii de buzunare sau adevaratele "societati" de cersetorie, care au ajuns in Romania la o dezvoltare uluitoare. Pentru toate acestea, catacombele prevazute in proiect nu pot decat sa ofere un spatiu ideal de manifestare.
Nu ne-am propus, prin acest material, sa "desfiintam" noul proiect guvernamenal, ci doar sa punem o serie de intrebari, care au fost lasate (deliberat sau nu) fara raspuns. Acest lucru (lansarea de idei, fara prea mari descrieri a modului in care se pot ele pune in practica) a devenit, de ceva timp, o practica curenta in Romania, iar riscul cauzat de incertitudinile respective trebuie (in tiparul de gandire al celor ce ne-au guvernat si ne guverneaza) sa fie asumat de populatie. Si asta fara nici un fel de informare exacta, pentru ca publicitatea care se face pe toate canalele mediatice nu aduce in discutie decat sintagme de genul "vrei sa fii miliardar", care, ce-i drept, tare bine mai prind la romani. Nu putem fi de acord cu aceasta modalitate, pentru ca astfel s-a ajuns la toate dezastrele financiare din ultimii ani. Daca totul va iesi asa cum se doreste, nu vom putea decat sa aplaudam aceasta initiativa, care reprezinta inceputul relansarii turismului romanesc. Dar daca "Dracula Park" va fi un nou proiect esuat, ca atatea altele...

Proiectul Dracula Park bate pasul pe loc
Galatenii nu vor sa investeasca in... vampiri!
Lansat cu mare pompa, in cursul lunii trecute, proiectul Dracula Park a intrat, treptat, intr-un con de umbra. Chiar daca "parintii" lui - Adrian Nastase si Dan Matei Agathon - incearca, din cand in cand, sa-l revitalizeze, ultima incercare in acest sens fiind anuntarea semnarii unui prim contract major (in valoare de zece milioane de dolari) cu societatea austriaca Explore.
La nivelul populatiei, insa, foarte putini au riscat sa investeasca intr-o afacere care prezinta numeroase semne de intrebare, pe care, de altfel, ziarul nostru le-a prezentat pe larg. De exemplu, in Galati doar 200 de persoane au achizitionat actiuni Dracula Park. Conform unui comunicat al Bancii Comerciale Romane (BCR), banca prin care se deruleaza aceasta oferta publica, galatenii au cumparat, pana acum, 44.585 de actiuni, in valoare de 454,767 milioane lei. Pentru comparatie, aceasta cifra este doar de patru ori mai mare decat suma investita de premierul Nastase (102 milioane lei) cu ocazia lansarii proiectului.
Emisiunea de actiuni lansata de Fondul pentru Dezvoltare Turistica Sighisoara are o valoare de 155 de miliarde de lei (suma ce reprezinta 24,9% din capitalul social al intregului proiect), iar oferta se deruleaza pe parcursul a 45 de zile lucratoare (pana la 15 februarie). Pentru ca emisiunea sa nu fie anulata trebuie sa fie subscrise cel putin 60% din actiuni (63 miliarde lei). Lucru destul de dificil, in opinia noastra, atata timp cat proiectul a cam iesit din atentia populatiei, iar suma subscrisa pana acum (in jur de 30 de miliarde lei) nu reprezinta decat circa 20% din valoarea emisiunii. Dar (numai ca-n Romania!) este foarte posibil sa apara un actionar-surpriza (sa fie SIF-urile?), care sa cumpere in ultima zi numarul de actiuni necesare pentru ca aceasta emisiune sa se incheie cu succes.

P.S. Aşa cum anticipam în acest articol din anul 2001, Dracula Park a murit înainte de a se naşte...