Calcule, după alegeri/ Va fi Stan viceprimarul lui Pucheanu?

Împărţirea celor 27 de mandate în noul Consiliul Local al Galaţiului (9 - PSD, 7 - PNL, 4 - ALDE, 4 - UNPR, 2 - PMP, 1 - independent) ar induce, doctrinar vorbind, o egalitate perfectă (13-13) între stânga şi dreapta (PSD, UNPR - stânga, PNL, ALDE, PMP - dreapta), care ar urma să fie decisă de independenta Daniela Simona Vreme. Cum în Galaţi, ca de altfel în toată România, doctrina unui partid este o chestie deja vetustă, iar la nivel naţional există o cooperare anunţată PSD - ALDE - UNPR pentru alegerile parlamentare din toamnă, se poate presupune că respectivele formaţiuni vor alcătui şi majoritatea (17 voturi din 27) în viitorul CL Galaţi.

Pentru a obţine voturile necesare unei majorităţi, PSD va trebui, evident, să facă nişte compromisuri vizavi de câteva funcţii de conducere. Dacă postul de city-manager (Marius Humelnicu) şi unul dintre cele de viceprimar (Cristian Sorin Enache) sunt deja anunţate (şi nominalizate) ca fiind ale social-democraţilor, înseamnă că rămân de negociat un post de viceprimar, cele de directori ai societăţilor locale şi, bineînţeles, ceva locuri eligibile pe lista comună pentru alegerile parlamentare, unde putem anticipa că alianţa celor trei partide va obţine cel puţin doi senatori (din patru) şi patru deputaţi (din nouă).

În tabăra ALDE, Eugen Durbacă îşi va dori, probabil, un nou mandat de senator, alături de menţinerea în funcţie a directorilor actuali ai partidului (Transurb, Gospodărire Urbană, Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială) şi, eventual, un loc eligibil de deputat.

Pentru voturile sale, UNPR ar putea cere un loc de deputat pentru Eugen Chebac, păstrarea şefiei Cantinei de Ajutor Social şi... postul de viceprimar rămas liber, în condiţiile în care ALDE are deja destul de multe solicitări în schimbul unui număr egal de voturi în CL. Pentru această din urmă poziţie, favorit este fără îndoială chiar Marius Stan, mai ales că noul primar şi-a început cariera politică sub oblăduirea fostului edil-şef, iar relaţiile dintre cei doi au fost foarte bune, cu excepţia câtorva mici fricţiuni de campanie, normale, de altfel. Rămâne de văzut doar dacă dorinţa lui Stan de a-şi continua proiectele începute (printre care şi faimosul tunel) va fi mai puternică decât orgoliul de a nu lucra sub conducerea fostului său subordonat.