luni, iunie 04, 2018

Mai ușor cu demagogia prin Covurului

Auzim aproape zilnic despre multitudinea de fonduri europene atrase de autoritățile gălățene, iar prima impresie e că edilii noștri fac proiecte pe bandă rulantă, pentru bunăstarea celor ce i-au ales. Consiliul Judeţului se laudă că depune proiect după proiect, că are în buget bani de investiţii şi dezvoltare cum n-a mai văzut Galaţiul niciodată, ba poate nici Parisul, cu Turnul lui Eiffel cu tot. Primarii de comune anunţă, la fiecare vizită pe care redactorii noştri o fac prin localităţile lor, că apa rece se bălăceşte pe ţeavă dintotdeauna, că drumurile dintre tarlale pot găzdui lejer curse de Formula 1 sau că, pfu, canalizarea nu le mai pute sătenilor în nas de zeci de ani. Şi în buricul târgului e veselie mare la capitolul fonduri europene, în condiţiile în care primarul spunea, nu demult, că are scrise toate proiectele posibile şi aşteaptă doar momentul prielnic să le depună şi să facă mâna greblă la banii contribuabilului bruxellez.
A, n-am văzut prin judeţ decât drumuri cârpite, la ţară se cară încă apă cu sacaua şi veceul din fundul curţii e la putere de la Ştefan cel Mare încoace, iar prin oraş se schimbă anual doar bordurile? E clar ca lumina zilei că asta e strict problema noastră, a ăstora care nu pricepem cum stă treaba cu proiectele depuse şi fondurile atrase, nu-i aşa?
Ei bine, o recentă statistică publicată de site-ul naţional analizeeconomice.ro demonstrează negru pe alb că, dincolo de declarații și comunicate de presă pompoase, realitatea din judeţul Galaţi este cu totul alta. Concret, am atras în ultimii doi ani (2016 şi 2017) mai puţin de 15 milioane de euro, la nivelul tuturor unităţilor administrative pe care le-am amintit mai sus. Drept urmare, suntem spre coada ierarhiei naționale, cu sume de 3-4 ori mai mici decât cele atrase de județele fruntașe și de zeci de ori sub cele anunțate de autorităţi. Pentru comparaţie, în acelaşi interval de timp, în Bihor au intrat 66 de milioane de euro, în Timiş - 38, în Iaşi - 33, iar în Dolj - 43. Noroc de Brăila, că scapă turma, cu numai 4 milioane de euro, dar nişte brăile nu se pun...
Şi, reţineţi, n-am spus nimic de autostrăzi, drumuri expres, aeroporturi, mari investitori, parcuri industriale, poduri, tuneluri şi alte fantasmagorii în care ne-am tot înmuiat ştampila de vot de-a lungul anilor. O fi democraţia de Covurlui aşa mai demagogică de felul ei, dar parcă de la o vreme se cam exagerează. Nu-i aşa, domnilor căpitani de (prin) judeţ?