Legea pensiilor (încă) în vigoare, Legea nr. 263/2010, prevede că persoanele care au locuit 30 de ani în zone afectate de poluare, au stagiu de cotizare de 35 de ani şi nu au avut grupe de muncă beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu doi ani. Printre cele 144 de localităţi cuprinse în articolul 65 al actului normativ se află şi Galaţiul, care a fost introdus în lege în urma unui amendament adoptat în septembrie 2020. Trebuie precizat în context şi faptul că, în legislatura anterioară, mai mulţi parlamentari gălăţeni au depus amendamente, asemănătoare în esenţă, pe această temă, iar acum toţi se laudă cu reuşitele lor, deşi, în mod evident, un singur proiect a fost adoptat.
Din noua lege a pensiilor, Legea nr. 360/2023, care va intra în vigoare la 1 septembrie, a fost eliminat însă articolul respectiv, astfel că din toamnă nu vor mai exista beneficiari ai acestei prevederi.
Cu toate acestea, mai mulţi parlamentari au iniţiat recent o propunere legislativă care are în vedere modificarea noii legi, în sensul aplicării în continuare a prevederilor articolului 65 cu privire la reducerea vârstei de pensionare cu doi ani. Dacă aceasta va trece de cele două camere ale Parlamentului şi nu este doar o simplă fumigenă lansată în campania electorală rămâne de văzut.
În noul proiect depus nu apare, deocamdată, termenul-limită de aplicabilitate a măsurii, prevăzut în legea din 2010, respectiv data de 31 decembrie 2030, dar nu este deloc exclus să fie introdus în timpul dezbaterilor parlamentare. Practic, acest termen reduce drastic categoria de solicitanţi, la bărbaţii născuţi între anii 1957 şi 1967 şi femeile născute în perioada 1961-1969. În Galaţi, spre exemplu, doar circa 250 de persoane au beneficiat de pensionarea cu doi ani mai devreme.
De ce s-a ales data de 31 decembrie 2030 ca termen-limită, evident una arbitrară, numai luminaţii aleşi ai poporului ne-ar putea spune, dacă decizia ar avea vreo logică. Dar nu are, pentru că, spre exemplu, cocseria din Galaţi s-a închis acum 15 ani, în timp ce pe combinatul chimic de la Giurgiu (şi pe multe altele foarte poluante) s-a pus lacătul încă din 1990. Rezultă astfel perioade acceptate de poluare foarte diferite de la o zonă la alta (20 şi 40 de ani, în exemplul de mai sus), iar impunerea unui date-limite unice este absurdă, mai ales în condiţiile în care beneficiarii sunt destul de puţini şi n-ar face vreo mare gaură în bugetul asigurărilor sociale nici dacă n-ar exista o dată-limită.
N.A. Trebuie să recunosc faptul că am analizat subiectul abia după ce am constatat că m-am născut cu exact zece zile mai târziu decât... a decis Parlamentul, astfel că nu voi putea beneficia de prevederile legii şi va trebui să mă suportaţi doi ani în plus!
vineri, mai 31, 2024
Abonați-vă la:
Postări (Atom)