"Dacă nu-i poţi convinge, zăpăceşte-i!", spune un proverb existent în multe ţări, iar noua politică a coaliţiei aflate la putere în România se pare că exact asta şi-a propus să facă, după ce a pierdut încrederea populaţiei.
De exemplu, premierul susţine că se caută soluţii pentru creşterea pensiilor mici în a doua parte anului, după ce a anulat creşterea substanţială de la 1 ianuarie, în timp ce ministrul Finanţelor spune că nici nu se pune problema de vreo mărire şi că bugetul va fi construit pe baza "îngheţării" asumate de liderii celor trei partide. Şi-aşa pensionarii normali se îndreaptă împotriva celor "speciali", cărora nu li s-a tăiat nimic, dar şi împotriva celor "îmbogăţiţi" în septembrie.
O nouă încercare de reorganizare teritorială prin comasarea unor localităţi, anunţată tot de prim-ministru, a turnat gaz pe foc şi în disputele regionale stupide, gen Galaţi - Brăila sau Timişoara - Arad, judeţe ai căror locuitori nu vor accepta în ruptul capului să fie conduşi de "rivalii" din vecini. Alt subiect vechi de discuţii, mai ales că tema este dezbătută fără rezultat încă de la aderarea ţării la Uniunea Europeană, iar unii parteneri din coaliţie nici nu vor să audă de ea.
Şi cota unică (vorba vine!), asupra căreia există divergenţe majore inclusiv între partidele de la guvernare, a revenit în actualitate, cu impozitarea progresivă suflându-i în ceafă şi cu un alt conflict redeschis, între cei cu salarii minime şi cei plătiţi ceva mai bine, situaţie frecvent întâlnită în România, unde bugetarii au cele mai mari salarii din Europa, raportate la medie.
În cazul realegerilor prezidenţiale, s-a stabilit un al doilea set de date de desfăşurare, dar nu-i foarte sigur că nu vor fi schimbate din nou, ca şi candidatul "comun", care nu pare să treacă niciun fel de sondaj electoral, cu atât mai puţin să se poziţioneze în favorit clar, aşa cum ar fi normal pentru un ales al partidelor ce au strâns împreună mai mult de jumătate din voturi acum doar o lună şi jumătate. Evident, o mulţime de alţi amatori, fiecare cu susţinători extrem de vocali, tropăie pe margine şi abia aşteaptă să apară vreo muscă ţeţe pe drumul spre Cotroceni.
Despre opoziţie, ce să mai vorbim! Ambii calificaţi în turul al doilea anulat al prezidenţialelor s-au cocoţat pe conflictul real al oamenilor cu statul şi strigă cu gura până la urechi împotriva liderilor politici aflaţi la guvernare, învrăjbind şi mai tare o populaţie în care deja copiii se ceartă cu părinţii, iar între rudele aflate la doar un grad depărtare s-au creat prăpăstii ce par imposibil de depăşit.
Şi acestea nu-s singurele teme care inflamează o populaţie oricum dezbinată, aşa că "Încurcă-i, drace!" pare deviza asumată a acestor zile, care să le asigure celor sus-puşi o perioadă de linişte. Măcar până se votează bugetul, că după aia...
miercuri, ianuarie 15, 2025
luni, ianuarie 06, 2025
Singurul candidat care-l poate învinge pe Călin Georgescu
Autosuspendarea lui Crin Antonescu din postura de candidat comun al coaliţiei aflate la guvernare a deschis din nou cutia Pandorei alegerilor prezidenţiale, după ce, odată cu anunţarea unei date provizorii pentru scrutin (23 martie/ 6 aprilie), se părea că pre-campania a intrat în linie dreaptă.
Nicuşor Dan, Elena Lasconi, Daniel Funeriu şi Ilie Bolojan au ieşit rapid la rampă, cu declaraţii referitoare la decizia lui Antonescu, la schimbarea datei alegerilor, dar şi la măsurile politico-economice necesare în perioada următoare. Evident, toţi cei menţionaţi au interese deloc ascunse cu privire la desemnarea lor în funcţia de candidat "unic" al coaliţiei, iar strategul social-democrat Vasile Dîncu a menţionat explicit posibila înlocuire a lui Crin Antonescu.
Dincolo de aceste dispute mai mult sau mai puţin politicianiste, realitatea economică sumbră care se anunţă îi face pe oricare dintre aceştia outsideri în disputa pentru fotoliul de la Cotroceni, indiferent cât sprijin vor avea din partea coaliţiei de guvernare. Măsurile din "ordonanţa-trenuleţ" afectează în cel mai înalt grad o mare parte a românilor, pensionari, bugetari, întreprinzători, studenţi, care se vor alătura corului masiv al nemulţumiţilor, făcut deja simţit în primul tur al alegerilor anulate.
De altfel, potrivit unui sondaj făcut public duminică, Călin Georgescu a urcat în intenţia de vot a românilor la peste 40%. Iar dacă autorităţile şi serviciile nu vor pune rapid pe masă dovezile care au stat la baza anulării alegerilor, cota lui Călin Georgescu va continua să crească şi o victorie a acestuia chiar din primul tur nu este deloc exclusă, în condiţiile în care contracandidaţi îi vor fi cei ce fac acum valuri pe scena politică şi care sunt percepuţi de public ca reprezentanţi ai celor ce au adus România la un pas de colaps.
Există, totuşi, un candidat care l-ar putea pune la colţ pe cel care, aşa cum afirma Celentano din "Las Fierbinţi", "spune mai multe tâmpenii decât inventez eu când scriu replicile din serial". La modul general, soluţia de a-l învinge pe Georgescu la vot este una singură, respectiv desemnarea unui contracandidat unic, care să nu fi făcut până acum politică, să fie perceput de public ca aparţinând zonei naţionalist-patriotice şi să nu debiteze aberaţii de dimineaţă până seara. Iar acesta nu poate fi decât preşedintele Academiei Române, istoricul Ioan Aurel Pop, care în plus se bucură şi de respect din partea Bisericii, un atu major în această perioadă tulbure. Posibila sa candidatură a mai fost vehiculată în spaţiul public, atât în zona puterii (PSD), cât şi în cea a opoziţiei (AUR), însă, de fiecare dată, Ioan Aurel Pop a respins propunerile, susţinând că nu este interesat de funcţii politice şi că şefia Academiei reprezintă apogeul carierei sale. "M-au onorat ţara şi poporul mai mult decât speram vreodată", susţine Ioan Aurel Pop. Dar dacă ţara şi poporul sunt în pericol de moarte, ce faceţi, domnule Pop?
Nicuşor Dan, Elena Lasconi, Daniel Funeriu şi Ilie Bolojan au ieşit rapid la rampă, cu declaraţii referitoare la decizia lui Antonescu, la schimbarea datei alegerilor, dar şi la măsurile politico-economice necesare în perioada următoare. Evident, toţi cei menţionaţi au interese deloc ascunse cu privire la desemnarea lor în funcţia de candidat "unic" al coaliţiei, iar strategul social-democrat Vasile Dîncu a menţionat explicit posibila înlocuire a lui Crin Antonescu.
Dincolo de aceste dispute mai mult sau mai puţin politicianiste, realitatea economică sumbră care se anunţă îi face pe oricare dintre aceştia outsideri în disputa pentru fotoliul de la Cotroceni, indiferent cât sprijin vor avea din partea coaliţiei de guvernare. Măsurile din "ordonanţa-trenuleţ" afectează în cel mai înalt grad o mare parte a românilor, pensionari, bugetari, întreprinzători, studenţi, care se vor alătura corului masiv al nemulţumiţilor, făcut deja simţit în primul tur al alegerilor anulate.
De altfel, potrivit unui sondaj făcut public duminică, Călin Georgescu a urcat în intenţia de vot a românilor la peste 40%. Iar dacă autorităţile şi serviciile nu vor pune rapid pe masă dovezile care au stat la baza anulării alegerilor, cota lui Călin Georgescu va continua să crească şi o victorie a acestuia chiar din primul tur nu este deloc exclusă, în condiţiile în care contracandidaţi îi vor fi cei ce fac acum valuri pe scena politică şi care sunt percepuţi de public ca reprezentanţi ai celor ce au adus România la un pas de colaps.
Există, totuşi, un candidat care l-ar putea pune la colţ pe cel care, aşa cum afirma Celentano din "Las Fierbinţi", "spune mai multe tâmpenii decât inventez eu când scriu replicile din serial". La modul general, soluţia de a-l învinge pe Georgescu la vot este una singură, respectiv desemnarea unui contracandidat unic, care să nu fi făcut până acum politică, să fie perceput de public ca aparţinând zonei naţionalist-patriotice şi să nu debiteze aberaţii de dimineaţă până seara. Iar acesta nu poate fi decât preşedintele Academiei Române, istoricul Ioan Aurel Pop, care în plus se bucură şi de respect din partea Bisericii, un atu major în această perioadă tulbure. Posibila sa candidatură a mai fost vehiculată în spaţiul public, atât în zona puterii (PSD), cât şi în cea a opoziţiei (AUR), însă, de fiecare dată, Ioan Aurel Pop a respins propunerile, susţinând că nu este interesat de funcţii politice şi că şefia Academiei reprezintă apogeul carierei sale. "M-au onorat ţara şi poporul mai mult decât speram vreodată", susţine Ioan Aurel Pop. Dar dacă ţara şi poporul sunt în pericol de moarte, ce faceţi, domnule Pop?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)