Autosuspendarea lui Crin Antonescu din postura de candidat comun al coaliţiei aflate la guvernare a deschis din nou cutia Pandorei alegerilor prezidenţiale, după ce, odată cu anunţarea unei date provizorii pentru scrutin (23 martie/ 6 aprilie), se părea că pre-campania a intrat în linie dreaptă.
Nicuşor Dan, Elena Lasconi, Daniel Funeriu şi Ilie Bolojan au ieşit rapid la rampă, cu declaraţii referitoare la decizia lui Antonescu, la schimbarea datei alegerilor, dar şi la măsurile politico-economice necesare în perioada următoare. Evident, toţi cei menţionaţi au interese deloc ascunse cu privire la desemnarea lor în funcţia de candidat "unic" al coaliţiei, iar strategul social-democrat Vasile Dîncu a menţionat explicit posibila înlocuire a lui Crin Antonescu.
Dincolo de aceste dispute mai mult sau mai puţin politicianiste, realitatea economică sumbră care se anunţă îi face pe oricare dintre aceştia outsideri în disputa pentru fotoliul de la Cotroceni, indiferent cât sprijin vor avea din partea coaliţiei de guvernare. Măsurile din "ordonanţa-trenuleţ" afectează în cel mai înalt grad o mare parte a românilor, pensionari, bugetari, întreprinzători, studenţi, care se vor alătura corului masiv al nemulţumiţilor, făcut deja simţit în primul tur al alegerilor anulate.
De altfel, potrivit unui sondaj făcut public duminică, Călin Georgescu a urcat în intenţia de vot a românilor la peste 40%. Iar dacă autorităţile şi serviciile nu vor pune rapid pe masă dovezile care au stat la baza anulării alegerilor, cota lui Călin Georgescu va continua să crească şi o victorie a acestuia chiar din primul tur nu este deloc exclusă, în condiţiile în care contracandidaţi îi vor fi cei ce fac acum valuri pe scena politică şi care sunt percepuţi de public ca reprezentanţi ai celor ce au adus România la un pas de colaps.
Există, totuşi, un candidat care l-ar putea pune la colţ pe cel care, aşa cum afirma Celentano din "Las Fierbinţi", "spune mai multe tâmpenii decât inventez eu când scriu replicile din serial". La modul general, soluţia de a-l învinge pe Georgescu la vot este una singură, respectiv desemnarea unui contracandidat unic, care să nu fi făcut până acum politică, să fie perceput de public ca aparţinând zonei naţionalist-patriotice şi să nu debiteze aberaţii de dimineaţă până seara. Iar acesta nu poate fi decât preşedintele Academiei Române, istoricul Ioan Aurel Pop, care în plus se bucură şi de respect din partea Bisericii, un atu major în această perioadă tulbure. Posibila sa candidatură a mai fost vehiculată în spaţiul public, atât în zona puterii (PSD), cât şi în cea a opoziţiei (AUR), însă, de fiecare dată, Ioan Aurel Pop a respins propunerile, susţinând că nu este interesat de funcţii politice şi că şefia Academiei reprezintă apogeul carierei sale. "M-au onorat ţara şi poporul mai mult decât speram vreodată", susţine Ioan Aurel Pop. Dar dacă ţara şi poporul sunt în pericol de moarte, ce faceţi, domnule Pop?
luni, ianuarie 06, 2025
Abonați-vă la:
Postări (Atom)