Viitoarea corporatie USINOR-ARBED-ACERALIA - noul lider mondial al otelului

USINOR - trecut si viitor

Grupul USINOR este unul dintre liderii mondiali ai industriei otelului, realizand o productie anuala de 22,15 milioane tone (in 1999). USINOR are fabrici in Franta, Germania, Belgia, Italia, Spania, Luxemburg, Portugalia, Thailanda, Turcia, Brazilia, SUA si Canada. In total, grupul - al carui capital social este de circa cinci miliarde de franci francezi - are 40 de otelarii in Europa si sase in afara acesteia. USINOR este o companie multinationala, cu sediul la Puteaux (Franta), in cadrul careia lucreaza 64.000 de angajati.
USINOR este primul producator european de laminate plate si otel carbon, fiind si cel mai mare furnizor pentru industria de automobile. In plan mondial, grupul detine suprematia in ceea ce priveste produsele inoxidabile lungi. Vanzarile nete ale grupului s-au ridicat in primul trimestru al acestui an la 3.937 milioane euro, in scadere cu 1,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Conducerea grupului USINOR este asigurata, din 1986, de catre Francis Mer, acesta indeplinind din 1995 (momentul trecerii companiei in sectorul privat) functia de presedinte al Consiliului de Administratie.

File de istorie
Grupul se numeste in momentul de fata USINOR, numele anterior sub care a fost cunoscut consortiul mult timp fiind USINOR SACILOR.

Initial, cele doua companii - USINOR si SACILOR - au fost separate. USINOR a fost creat, in 1948, prin fuziunea a doua societati franceze producatoare de otel, in timp ce SACILOR a facut parte din Wendel Group, firma creata in secolul al XVIII-lea. Dupa fuziune, cele doua companii s-au extins rapid, acest proces desfasurandu-se din 1950 si pana la inceputul anilor '70.
Criza care a afectat industria otelului din Franta in perioada 1970-1980 a avut ca rezultat o concentrare masiva a unitatilor productive in jurul a doua companii: USINOR si SACILOR. Situatia in industria otelului a devenit critica, iar in 1981 guvernul francez a decis transferul celor doua companii in sectorul privat. La un interval de cativa ani (1986), pentru a imbunatati performantele generale, statul - care detinea majoritatea actiunilor - a decis sa le reuneasca, dupa ce rascumparase procentele ramase in sectorul privat. Acesta a fost momentul aparitiei firmei USINOR SACILOR.
Noul grup a cunoscut o transformare aproape totala, fiind condus dupa modelul unei intreprinderi private. In plus, pentru a-i permite dezvoltarea, statul francez a hotarat reintoarcerea societatii in sectorul privat, astfel ca, in iulie 1995, USINOR SACILOR a fost privatizata, iar in iunie 1997 a fost redenumita USINOR.

Ultimii zece ani

In decursul ultimilor zece ani, USINOR a inglobat alte companii sau, prin diverse tipuri de parteneriat, si-a infiintat noi centre de productie, in acelasi timp extinzandu-si reteaua de distributie. In sudul Europei, grupul USINOR a investit in Arvedi si in La Magona (Italia), precum si la Sagonte (Spania), deschizand, de asemenea, piete noi pentru fabrica de la Fos-sur-Mer (Franta). In zonele de nord si est ale Europei, USINOR si-a amplificat prezenta prin cumpararea fabricilor Cockerill-Sambre (Belgia) si EKO-Stahl (Germania). In afara Europei, USINOR a preluat J&L (SUA) si Thainox (Thailanda), a investit in Acesita si CST (Brazilia) si a constituit un parteneriat in Canada, alaturi de firma Dofasco.
Pe 22 ianuarie 2001, Nippon Steel Corporation (NSC; presedinte - Akira Chihaya) si USINOR (presedinte - Francis Mer) au semnat "The Global Strategic Alliance", o intelegere prin care firmele se angajeaza sa dezVolte cooperarea in cadrul afacerilor de pe piata otelului.

Viitorul lider al lumii otelului

O luna mai tarziu, pe 19 februarie a.c., USINOR a semnat, alaturi de companiile ARBED si ACERALIA, un memorandum prin care s-a stabilit reunirea fortelor industriale, comerciale si de personal in cadrul unei noi companii, care va fi creata in toamna acestui an sau, cel mai tarziu, la inceputul anului viitor. Noua companie urmeaza sa devina primul producator mondial, cu 46 de milioane de tone de otel si peste 110.000 de angajati, vanzarile fiind estimate la circa 46 de miliarde de euro.
In momentul de fata, ARBED (Luxemburg) - companie fondata in 1911 - este unul dintre cei mai mari producatori mondiali de otel, realizand circa 22,1 milioane tone/an si avand vanzari anuale de 10,6 miliarde euro. In cadrul ARBED lucreaza 56.000 de oameni. Cel de-al treilea partener, ACERALIA (ACERALIA Corporacion Siderurgica), este nr.1 in industria otelului din Spania, cu o productie anuala de 9,1 milioane tone si 15.600 de salariati.
Noua firma, care urmeaza sa aibe sediul central la Luxemburg, este o incercare de a reuni marii producatori din industria otelului, tendinta de mare actualitate in economia mondiala. Spre exemplu, primii zece producatori de automobile din lume asigura 95% din productia mondiala, iar in majoritatea celorlalte ramuri industriale acest procent este de peste 80%, in timp ce, in industria otelului, primii zece producatori nu acopera decat 30% din productia mondiala.
Rata la care actiunile fiecarui partener vor fi transformate in aciuni ale noii companii (NewCo) va fi urmatoarea: 1 actiune USINOR = 1 actiune NewCo; 1 actiune ARBED = 10 actiuni NewCo; 7 actiuni ACERALIA = 8 actiuni NewCo. In baza acestor rapoarte, NewCo va avea urmatorii actionari: 56,5% USINOR, 23,4% ARBED, 20,1% ACERALIA. Compania va fi listata pe pietele bursiere din Paris, Bruxelles, Luxemburg si Madrid.

P.S. Articol scris in 2001, cand Mittal inca nu pusese stapanire pe otelul mondial

"Dracula Park" - între publicitate şi întrebări fără răspuns!

Oferta publica

"Dracula Park" - cel mai spectaculos proiect turistic al inceputului de mileniu - este pe cale sa devina realitate sub marca "Produs in Romania". Iar inceputul s-a facut prin lansarea, cu putin timp in urma, a primei oferte publice primare de vanzare de actiuni.
Prospectul acestei oferte a fost autorizat de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), intermediar fiind S.V.M. "Active International" S.A., iar grup de vanzare - Banca Comerciala Romana (BCR). Actiunile sunt emise si oferite spre vanzare de societatea comerciala S.C. "Fondul Pentru Dezvoltare Turistica Sighisoara" S.A., iar valoarea totala a emisiunii este de 155 miliarde lei (circa 5 milioane de dolari). Numarul de actiuni emise este de 15,5 milioane, la o valoare nominala de 10.000 lei/actiune (pretul de vanzare este insa de 10.200 lei/actiune, diferenta fata de pretul de subscriere reprezentand cheltuielile pentru comisioane, taxe si speze aferente ofertei). Perioada de subscriere este de 45 de zile lucratoare, incepand cu data de 12 decembrie 2001, adica, practic, doua luni calendaristice. Dupa incheierea perioadei de subscriere, actiunile urmeaza sa fie listate pe una dintre pietele organizate, aflate sub controlul CNVM (Bursa de Valori Bucuresti sau Rasdaq).
Fondurile rezultate din aceasta oferta, se spune, vor fi folosite de catre emitent pentru constructia, punerea in functiune si exploatarea parcului tematic Sighisoara - "Dracula Park". Aceste fonduri reprezinta doar o cota-parte din valoarea totala a investitiei, urmand ca diferenta necesara finalizarii obiectivului sa fie atrasa prin oricare din modalitatile legale (prin alte cateva emisiuni de actiuni sau prin participarea unor fonduri de investitii straine). "Dracula Park" va necesita investitii in valoare de aproximativ 40 de milioane de dolari, din care 18 milioane pentru constructia propriu-zisa a parcului, iar 22 de milioane pentru infrastructura aferenta. Cu cele 5 milioane din emisiunea actuala abia daca se acopera costurile proiectului, care nu a fost facut, ci reprezinta numai o frumoasa poveste pusa pe hartie.

Apar semnele de intrebare

Am spicuit cele mai importante date din prospectul de oferta, care se incheie cu un avertisment clar: "Autorizatia acordata nu constituie garantie sau apreciere a CNVM cu privire la oportunitatea, avantajele sau dezavantajele, profitul sau riscurile pe care le-ar putea prezenta tranzactiile incheiate prin acceptarea ofertei publice; autorizatia certifica numai regularitatea ofertei in privinta exigentelor legii si ale normelor adoptate in aplicarea acesteia".
Iata asadar un prim semn de intrebare! Foarte multi analisti apreciaza ca romanii nu isi vor mai asuma un nou risc, dupa ce "s-au fript" la Caritas, FNI, sau bancile populare. Cu toate acestea, vanzarile din primele zile par sa dezminta aceasta situatie. Sau poate ca suntem un popor caruia ii place sa riste la nesfarsit, chiar daca pierde de fiecare data. Cert este ca, in declaratii, investitia pare sa nu aiba un grad de risc foarte ridicat. Mai ales cand cifrele sunt estimative si, de fapt, prezentate la nivel amatoristic. Acest lucru ar fi poate valabil intr-o economie de piata functionala. Numai ca, in Romania, lucrurile nu stau chiar asa, si o spaga bine "tintita" poate da peste cap un intreg mecanism economic care, teoretic, nu ar trebui sa aiba succes. Iar la acest capitol pot fi incluse si diferendele existente intre diversele grupari de interese, politice sau nu, care din diverse motive nu sunt dispuse sa participe la proiectul guvernamental, ci incearca contracararea lui printr-o multitudine de variante, mai mult sau mai putin fanteziste. Merita mentionate, in acest sens, proiectele liberale de constructie a parcului Dracula in zona Bran sau a unui parc tematic in Nordul Moldovei ("Bucovina - tinut monahal"), precum si o alta initiativa guvernamentala, referitoare la domeniile de schi ("Super Schi in Romania"), care, pe langa localitati din judete montane, cum ar fi Prahova, Brasov si Covasna, cuprinde si statiuni din... Ialomita. In aceste conditii, in care si-asa atragerea fondurilor este foarte dificila, aceasta imprastiere a ofertelor nu poate fi benefica, putand duce la blocarea tuturor proiectelor intr-o faza intermediara, din lipsa de bani.
In plus, un nou si extrem de posibil risc il constituie faptul ca societatea emitenta are ca actionar majoritar (95%) Consiliul Local Sighisoara, a carui experienta in afaceri se rezuma, probabil, la asigurarea apei si caldurii pentru locuitorii orasului (despre care nu stim cat de bine o duc in momentul de fata). Ca sa nu mai vorbim de faptul ca CJ a pornit la drum cu terenul, a carui valoare este mult exagerata. Procentul sau este deci umflat din start prin exagerarea pretului pe hectar de teren inca liber de orice sarcina. In plus, celelalte firme participante sunt fabrici din Sighisoara, care produc camasi sau obiecte de uz casnic, fiind foarte departe de ceea ce presupune constructia si administrarea unui parc de distractii.

Va deveni Sighisoara un centru de distractie al Europei?

In mod normal, conform proiectelor (alcatuite de un SRL fara nume!) si studiilor de fezabilitate (despre care s-a spus doar ca exista, ele nefiind facute publice!), parcul - care ar trebui sa devina operational incepand cu vara viitoare - va putea aduce Romaniei venituri de circa 20 de milioane de dolari anual si in jur de un milion de turisti. Se vorbeste de 4000 de turisti pe zi. Cam cati vin pe litoral toata vara... Potrivit specialistilor in turism (asociatia patronala de ramura), "Dracula Park" va fi benefic atat pentru regiunea in care a fost plasat, cat si pentru turismul romanesc in general. Sunt vizate, in primul rand satisfactiile de care se vor bucura vizitatorii, dar si avantajele financiare ale locuitorilor din zona. Astfel, se are in vedere crearea a cel putin 500 de locuri de munca pentru o perioada de doi ani, timpul estimat pentru constructia integrala a parcului. La administrarea parcului se preconizeaza un personal de cel putin 300 de oameni, la care se adauga cei din transporturi si din servicii conexe (agentii bancare, agentii turistice, sanatate, alimentatie etc.).
Intre legenda si istorie, intre adevar si mit, proiectul "Dracula Park" de la Sighisoara (localitate care este, la ora actuala, singura cetate medievala locuita din Europa) este, asa cum declara ministrul Turismului, Dan Matei Agathon, "o juxtapunere orchestrata ®a l'americane¯, pe o partitura 100% romaneasca". Autorii proiectului, desi sustin ca vor realiza ceva pur romanesc, s-au inspirat, cu siguranta, dintr-o idee pusa in practica de americani (Disney Land) si francezi (Euro Disney). Ceea ce nu s-a luat in calcul este faptul ca atat americanii cat si francezii aveau, in momentul inaugurarii parcurilor respective, o mare afluenta de turisti, singura lor problema fiind redirectionarea acestora spre noile constructii. Cazul Romaniei este total diferit, pentru ca la noi turismul este "la pamant" si totul trebuie luat de la zero.
Parcul de distractii are ca tema subiectul controversatului conte Dracula, pozitionat fictiv de autorul irlandez Bram Stoker, prin romanul omonim, in Transilvania sfarsitului de secol 19. "Dracula Park" va fi amplasat pe platoul Breite, care este izolat de Sighisoara, aflandu-se insa la mai putin de doi kilometri (in linie dreapta) de centrul vechi al orasului. Acum, platoul Breite este o poiana uriasa presarata cu stejari seculari si inconjurata de o padure de fag si mesteacan. Constructiile se vor intinde pe o suprafata de circa 50 de hectare (din cele 120 ha ale platoului Breite). In proiectul "Dracula Park" este prevazuta, printre altele, constructia unui castel (o cladire de tip medieval, cu turnuri si donjoane, sali inalte si subsol intortochiat, accese mascate si scari) si a "Institutului International de Vampirologie Dracula" (o cladire impozanta, de conformatie renascentista, cu alura universitara, ce va gazdui sali de conferinte, biblioteca, complex muzeal, laboratoare de cercetare si un club al vampirilor), care vor comunica prin catacombe subterane. Atractiile intregului proiect sunt insa mult mai numeroase si, in descrierea facuta de proiectant, totul pare a fi perfect.

Hai sa fim pesimisti!

In conditiile in care s-a facut si se face o publicitate uriasa in jurul proiectului (cu ce bani, oare?), atragerea de investitori sau parteneri ar trebui sa nu prezinte nici un fel de probleme. Conform ministrului Agathon, "pana in prezent, peste 30 de firme internationale si-au aratat interesul de a deveni investitori sau parteneri in construirea si amenajarea "Dracula Park". Printre acestea se numara "Parc du Futuroscope" si "Gregori International" (constructii, facilitati sportive si terenuri de golf) din Franta; "Attraction Services Inc." (echipamente si instalatii, efecte speciale) si "Strategic Horizons" (consultanta) din Statele Unite; "Logical Art" (efecte speciale) din Italia; "Strabag" (constructii) si "ISB Dopelmayer" (instalatii si echipamente pentru transportul pe cablu) din Austria; "Whitewater West Industries" (arhitectura, inginerie, sisteme de divertisment pe apa), "Deighton International" (dezvoltare si management), "Scenic Route" (scenografie), "Grant Leisure Group" (consultanta) si "Mice Group Pic" (amenajari si constructii) din Marea Britanie, "Amusement White Water" (design, consultanta) si "Grupo Sono Multimedia" din Spania, "Marubeni Corporation" (telecomunicatii si multimedia) din Japonia etc." Intrebarea care se pune este de ce, pana acum, cel putin, una dintre aceste firme nu s-a implicat efectiv in proiect. Toate asteapta sa vada macar infrastructura pentru a se hotari. Statutul de "firma interesata sa investeasca in Romania" se tot vehiculeaza de vreo zece ani (va mai aduceti aminte de celebrii "investitori ai primaverii"), insa doar extrem de putine companii au patruns efectiv pe piata. Cele mai multe au tatonat terenul si s-au convins, rand pe rand, ca a investi in Romania reprezinta un risc urias, determinat in primul rand de cadrul legislativ. Este o mare probabilitate ca "istoria sa se repete" si in cazul acestui proiect, in care reclamele nu prezinta decat partea frumoasa a lucrurilor. De genul, invadarea Romaniei de milioane de turisti. Care ce sa faca? Sa-si strice masinile pe drumurile noastre pline de gropi, sau sa inghete in trenurile neincalzite si cu geamurile sparte? Daca rezista pana la Sighisoara, temerarii vizitatori ar putea sa stea in padure, ca locuri de cazare nu prea sunt (proiectul prevede construirea unui singur hotel!), iar conditiile oferite de umbra copacilor nu difera foarte mult de cele de prin spatiile de cazare, in continua degradare si "destelare". Fac exceptie noile constructii particulare, dar acestea au niste preturi de parca ar fi cel putin pe Riviera franceza. Sa presupunem ca o parte dintre temerarii amatori de senzatii tari vor ajunge totusi la Sighisoara. Unde se vor distra pe cinste (adica se vor speria, ca doar asta e specificul parcului!) o zi, ca mai mult nu le vor ajunge banii. Doar se afla in parcul voievodului specializat in tepe, iar romanul inventiv a preluat ideea si, de zece ani incoace, a adaptat-o corespunzator, asa ca "tepele" vor fi intr-o asemenea zona la ele acasa. Ar mai putea da o mana de ajutor hotii de buzunare sau adevaratele "societati" de cersetorie, care au ajuns in Romania la o dezvoltare uluitoare. Pentru toate acestea, catacombele prevazute in proiect nu pot decat sa ofere un spatiu ideal de manifestare.
Nu ne-am propus, prin acest material, sa "desfiintam" noul proiect guvernamenal, ci doar sa punem o serie de intrebari, care au fost lasate (deliberat sau nu) fara raspuns. Acest lucru (lansarea de idei, fara prea mari descrieri a modului in care se pot ele pune in practica) a devenit, de ceva timp, o practica curenta in Romania, iar riscul cauzat de incertitudinile respective trebuie (in tiparul de gandire al celor ce ne-au guvernat si ne guverneaza) sa fie asumat de populatie. Si asta fara nici un fel de informare exacta, pentru ca publicitatea care se face pe toate canalele mediatice nu aduce in discutie decat sintagme de genul "vrei sa fii miliardar", care, ce-i drept, tare bine mai prind la romani. Nu putem fi de acord cu aceasta modalitate, pentru ca astfel s-a ajuns la toate dezastrele financiare din ultimii ani. Daca totul va iesi asa cum se doreste, nu vom putea decat sa aplaudam aceasta initiativa, care reprezinta inceputul relansarii turismului romanesc. Dar daca "Dracula Park" va fi un nou proiect esuat, ca atatea altele...

Proiectul Dracula Park bate pasul pe loc
Galatenii nu vor sa investeasca in... vampiri!
Lansat cu mare pompa, in cursul lunii trecute, proiectul Dracula Park a intrat, treptat, intr-un con de umbra. Chiar daca "parintii" lui - Adrian Nastase si Dan Matei Agathon - incearca, din cand in cand, sa-l revitalizeze, ultima incercare in acest sens fiind anuntarea semnarii unui prim contract major (in valoare de zece milioane de dolari) cu societatea austriaca Explore.
La nivelul populatiei, insa, foarte putini au riscat sa investeasca intr-o afacere care prezinta numeroase semne de intrebare, pe care, de altfel, ziarul nostru le-a prezentat pe larg. De exemplu, in Galati doar 200 de persoane au achizitionat actiuni Dracula Park. Conform unui comunicat al Bancii Comerciale Romane (BCR), banca prin care se deruleaza aceasta oferta publica, galatenii au cumparat, pana acum, 44.585 de actiuni, in valoare de 454,767 milioane lei. Pentru comparatie, aceasta cifra este doar de patru ori mai mare decat suma investita de premierul Nastase (102 milioane lei) cu ocazia lansarii proiectului.
Emisiunea de actiuni lansata de Fondul pentru Dezvoltare Turistica Sighisoara are o valoare de 155 de miliarde de lei (suma ce reprezinta 24,9% din capitalul social al intregului proiect), iar oferta se deruleaza pe parcursul a 45 de zile lucratoare (pana la 15 februarie). Pentru ca emisiunea sa nu fie anulata trebuie sa fie subscrise cel putin 60% din actiuni (63 miliarde lei). Lucru destul de dificil, in opinia noastra, atata timp cat proiectul a cam iesit din atentia populatiei, iar suma subscrisa pana acum (in jur de 30 de miliarde lei) nu reprezinta decat circa 20% din valoarea emisiunii. Dar (numai ca-n Romania!) este foarte posibil sa apara un actionar-surpriza (sa fie SIF-urile?), care sa cumpere in ultima zi numarul de actiuni necesare pentru ca aceasta emisiune sa se incheie cu succes.

P.S. Aşa cum anticipam în acest articol din anul 2001, Dracula Park a murit înainte de a se naşte...

Regele găinilor

Regele gainilor
- O poveste despre economia absurda -

"Vreti sa lucrati? Ati innebunit? BRAIGAL - mare producator de datorii. Noduri in papura. Interese bizare. "Noi suntem romani, noi suntem romani"...
AVICOLA este una dintre societatile cu cele mai mari probleme din Galati. Asocierea in cadrul holdingului BRAIGAL a fost, se pare, cauza acestei situatii. Tot ceea ce a "produs" holdingul, in cei cativa ani de existenta, au fost datoriile. Iar aceste datorii - imense - au facut ca in societate sa nu se mai poata lucra decat intr-una din cele cinsprezece ferme aflate in patrimoniu. Asa incat jumatate din angajatii care au mai ramas la AVICOLA sunt pe post de paznici. In aceste conditii, singura posibilitate de redresare era privatizarea.
Activitate pentru o perioada "moarta"
In cunostinta de cauza, firma galateana SIREG (societate desprinsa din fosta Antrepriza 4 Instalatii-T.A.G.C.M., privatizata prin MEBO, in 1994) si-a propus sa cumpere o parte dintre activele AVICOLA. Motivatia alegerii a fost extrem de simpla: SIREG-ul, firma de constructii, in care activitatea este conditionata, in mare parte, de conditiile meteorologice, avea o nevoie stringenta sa poata da de lucru angajatilor si pe timp de iarna. "Datorita perioadei cand in constructii nu se lucreaza, ne-am gandit sa ne extindem activitatea, ca sa nu trimitem oamenii in somaj", afirma directorul adjunct al SIREG, dna Dumitra Viorica. Asa ca, prin Adresa nr.56/2.03.'98, SIREG inainteaza catre Fondul Proprietatii de Stat (FPS) Bucuresti oferta de a cumpara "trei ferme de pasari din cadrul AVICOLA Galati si clocitoarea". De la Bucuresti, oferta este trimisa la FPS Braila si la SC AVICOLA Galati (pentru a fi supusa aprobarii Adunarii Generale a Actionarilor). Ulterior (8.04.'98), insa, FPS-ul revine si face precizarea ca, datorita faptului "ca SC BRAIGAL SA Braila se afla in procedura de lichidare administrativa, nu poate vinde din active". SIREG isi reafirma dorinta de a cumpara activele (Adresa 1037/23.11.98) si cere, pana la ivirea posibilitatii legale a achizitionarii lor, sa-i fie inchiriate "spatii necesare cresterii a 100.000 pui, in vederea comercializarii lor pe piata din Galati".
Dupa luni de alergatura, se semneaza contractul
In luna decembrie, se ajunge la un acord si AVICOLA inchiriaza, pe timp de un an, ferma de incubatie si doua hale situate in incinta fermei "parinti 1" firmei SIGED-SYR (societate "sora" cu SIREG, avand aceeasi conducere si aceiasi angajati), in timp ce alte doua hale de la ferma "parinti 3" sunt inchiriate in aceleasi conditii firmei SIREG (director - Anton Bociar). Pretul chiriei a fost stabilit la 1.357 dolari SUA/luna. In urma acestei decizii (contractele de inchiriere nr.5202/18.12.98, 5203/18.12.98 si 5227/22.12.98), SIREG-ul (si SIGED-SYR) se apuca de lucru, cu intentia declarata de a pune in functiune incubatorul, cel mai tarziu pe 20 februarie a.c., fermele urmand sa intre in activitate pe 10 martie.
Investitii de patru miliarde de lei
Incep investitiile (aprobate si ele de directorul general al BRAIGAL) prin executia a trei centrale termice si a unei instalatii de producere si distributie aer sub presiune. S-au montat trei kilometri de conducte de gaz, s-au achizitionat centrale termice Wiessmann si arzatoare Big Dutchman, iar un numar de 64 de oameni (instalatori, sudori, mecanici, soferi) au lucrat in aceasta perioada la AVICOLA. Utilajele (toate din import) si modernizarile aduse (in respectivele active nu se mai lucrase de doi ani, totul fiind intr-o stare jalnica) au costat SIREG-ul circa patru miliarde de lei. La data documentarii noastre (30 martie a.c.), am putut vedea instalatiile noi (la multe se lucra inca), dar si ceea ce fusese inlocuit (tevi crapate sau, pur si simplu, explodate si multe, multe instalatii - de diverse tipuri - defecte). In zona activelor inchiriate de SIREG si SIGED-SYR, nu am intalnit decat doi angajati ai AVICOLA. Unul dintre acestia ne-a spus, cu naduf, ca nu-si luase salariul de doua luni, iar celalalt (mai mare in functie, se pare) oprise orice activitate, motivand ca "asa a venit ordinul". Restul oamenilor (care se plangeau ca nu sunt lasati sa lucreze) apartineau celor doua firme chiriase.
Rea-vointa sau un alt fel de interese?
De pe 22 martie a.c. AVICOLA are o noua conducere. Iar prima masura luata de aceasta a fost marirea chiriei (incepand cu 1 martie!) pentru activele inchiriate SIREG si SIGED-SYR, prin Adresa 1291/26.03.98. Asta in ciuda faptului ca in contractele de inchiriere se precizeaza ca "locatorul are dreptul sa modifice chiria, ca urmare a modificarii unor parametri ce au stat la baza calcularii ei, aducand la cunostinta locatarului noua valoare cu cinci zile inainte". In afara acestei majorari retroactive, conducerea celor doua firme mai are si o alta nelamurire: "care este motivul care a stat la baza recalcularii, in conditiile in care plata se face in dolari? In plus, noi am platit chiria in avans, pana in luna aprilie, inclusiv". "Pana acum, am colaborat foarte bine cu AVICOLA si BRAIGAL. Ni s-a acordat chiar asistenta de specialitate, noi nefiind foarte bine familiarizati cu acest domeniu. Noua conducere, insa, ne pune diverse piedici pe care, pur si simplu, nu le intelegem", precizeaza dl Bociar. "Se doreste oare, cu adevarat, privatizarea? Mai nou, am fost anuntati ca urmeaza sa aiba loc o noua licitatie pentru inchirierea activelor. Contractul meu este, insa, valabil, pana in luna decembrie. Toata tracasarea asta trebuie sa aiba o cauza. Si nu pot decat sa ajung la concluzia ca nu se doreste ca SIREG-ul sa cumpere, pentru a nu strica afacerile altcuiva", a incheiat dl Bociar.
Chiar, ne intrebam si noi. Cine si ce interese are ca la AVICOLA sa nu se lucreze, in conditiile in care, exemplul il aveti mai sus, exista oameni care vor sa o faca? Cert este ca, in prima saptamana din luna aprilie, in aceste ferme se vor produce primii pui, dupa o lunga perioada de inactivitate. (Ca o paranteza, uneori demna de luat in seama, cainii - destul de multi - aciuati pe langa cele cateva cladiri s-au bucurat asa de tare la sosirea masinii dlui Bociar, incat au insotit-o, latrand si dand din coada, cateva sute de metri.)

N.A. Dupa redactarea acestui articol, un telefon primit de la dna Viorica ne anunta ca, in urma unui fax expediat de FPS Galati, cele doua firme sunt solicitate sa intrerupa toate lucrarile de investitii incepute, din cauza faptului ca, la incheierea contractului, nu s-a respectat legislatia in vigoare...
Sa cantam deci in cor: Noi suntem romani, noi suntem romani"...

Când se va redeschide bazinul de la Baia Comunală?

---

Cinci ani de cand a devenit inutilizabil

Lacatul de pe usa Baii Comunale va ajunge, in curand, la... apreciabila varsta de cinci ani! Ramane inca in suspans raspunsul la intrebarea de ce a trebuit sa traga obloanele o adevarata bijuterie arhitecturala, una dintre mandriile Galatiului interbelic. Explicatia este una mai mult decat simpla. Inaugurata in 1926, cand era considerata cea mai moderna baza de inot din tara, cladirea a avut nevoie, dupa 1990, de reparatii capitale, care sa o consolideze si sa-i permita functionarea in conditii de siguranta. Numai ca, in lunga noastra perioada de tranzitie, bugetele alocate acestui gen de activitati au fost reduse an de an, pana cand s-au apropiat de zero absolut. Astfel ca bani pentru readucerea in circuitul public si sportiv al respectivului obiectiv nu s-au gasit, in ciuda eforturilor celor interesati.
In plus, Baia Comunala are... doi stapani! Situatie care face foarte dificila alocarea unor fonduri, pentru ca, normal, nimeni nu este dispus sa investeasca intr-o cladire despre care nu stie sigur ca ii apartine. Cum s-a ajuns, insa, la aceasta situatie? Bazinul "Tineretului" (denumirea sa din documente) a fost construit din fonduri publice si a ramas in administrarea autoritatilor locale pana in iulie 1969, cand, prin Hotararea CNEFS nr. 386 (emisa pe baza Decretului nr. 512), spatiul din strada Traian nr. 175, in suprafata totala de 1.196 mp, a trecut in proprietatea CJEFS Galati. De unde n-a mai plecat niciodata, astfel ca figureaza si astazi in scriptele MTS, care a preluat, dupa 1990, activele respective. Pe de alta parte, insa, dupa Revolutie, zelul unor functionari din Primarie a determinat inscrierea Baii Comunale si pe lista proprietatilor acestei institutii. Asa au aparut cei doi stapani, care n-au reusit sa se hotarasca mult timp cine ar trebui sa intretina cladirea aflata in discutie.
La un moment dat, insa, dupa ce sectia de inot a CSS Galati - singura care utiliza bazinul din punct de vedere sportiv - a intrat in imposibilitate de plata (ea are si acum datorii la DJTS, datand din acea perioada, de circa 50 de milioane de lei), furnizorii de facilitati au executat Directia (titularul de contract), iar bazinul a trebuit sa fie inchis. Trebuie precizat ca multi ani inainte de a trage obloanele (sfarsitul anului 1998), bazinul a rezistat cu foarte mare greutate. In fapt, dupa cum ne-a declarat dl Marin Petrescu, directorul adjunct al DJTS, "bazinul n-a fost niciodata rentabil. El nu se putea sustine din incasarile proprii, astfel ca era "ajutat" cu banii proveniti din exploatarea Salii Sporturilor".
Dupa inchiderea Salii Sporturilor, in primavara lui 2000, nemaiexistand nici o speranta, DJTS a propus Ministerului cedarea bazinului catre Primarie, singura care, se pare, poate asigura reabilitarea si repunerea sa in circuit. Ministrul Georgiu Gingaras si-a dat acceptul in acest sens, in iunie 2001, intr-una din vizitele sale la Galati. Primarul Dumitru Nicolae s-a declarat de acord ca Primaria sa preia bazinul, s-au facut si actele necesare, insa de atunci hartiile s-au ratacit prin sertarele de la "centru". Zilele acestea, insa, se pare ca documentele au iesit la suprafata, iar "tranzactia" se va face in curand. Este necesara, mai intai, o "radiere" din scriptele Primariei galatene si, apoi, o hotarare de guvern de trecere a bazinului de la MTS la... Primarie.
Numai ca de la preluarea (pe hartie) si pana la reinaugurarea oficiala va trece o perioada de cel putin doi ani. Pentru ca starea in care se afla bazinul la ora actuala este jalnica, iar lucrarile trebuie sa inceapa chiar cu reabilitarea structurii de rezistenta, urmata de celelalte reparatii necesare. Si sunt foarte multe de facut, pentru ca la bazin nu "s-a mai batut un cui" de aproximativ 30 de ani!
Cat de necesar este bazinul pentru Galati e de prisos sa mai spunem. Este de-ajuns, credem, sa inseram o declaratie a dlui Marin Petrescu, care a tinut sa sublinieze rolul social pe care l-a avut bazinul in viata comunitatii locale: "Inchiderea bazinului are efecte negative nu numai asupra sportului de performanta, care se poate salva prin sistemul de pregatire intr-un centru olimpic a inotatorilor de perspectiva. Principala functie a acestei institutii a fost si trebuie sa ramana aceea de a permite copiilor unei comunitati inconjurate de ape sa invete sa inoate". Si e pacat ca o astfel de oportunitate sa nu fie pe deplin folosita.

P.S. Situatia este aceeaşi şi astăzi, chiar dacă de la publicarea articolului au trecut patru ani...

IRIS - pentru prima oara in acest an la Galati

Ca sa asculti ce muzica vrei trebuie sa stii ca ea exista
Fenomenul IRIS, pentru ca trupa IRIS este un fenomen in lumea muzicala romaneasca, evoluand la cel mai inalt nivel de aproape un sfert de veac, va putea fi urmarit din nou la noi acasa. Vineri seara, in discoteca studenteasca "Club S", IRIS va canta pentru prima oara in acest an la Galati, ultima lor prezenta in oras fiind consemnata in decembrie 2000. Trebuie precizat ca IRIS revine la "Club S" la exact un an de la precedenta aparitie (20 mai 2000).
Pe de alta parte, putem spune ca in contextul in care muzica romaneasca actuala da vadite semne de oboseala subculturala, iar melodiile proaste isi fac loc cu pumnii si picioarele in viata noastra de zi cu zi, initiativa celor de la "Club S", de a aduce saptamanal (de regula, vinerea) in fata propriului public cele mai cunoscute formatii autohtone, merita apreciata. Si asta in conditiile in care la aceste seri (cu invitati de renume) numarul celor prezenti este de circa patru ori mai mic decat la discotecile "normale". Acum cativa ani, era in voga un cantec (cam prea moralizator pe alocuri, ce-i drept), care avea doua versuri extrem de actuale: "Si daca nu vom face cultura pentru ei / Si-o vor lua-o singuri de prin strainatate". Cam asta se intampla in Romania in momentul de fata, cu precizarea ca "strainatatea" este de multe ori chiar in preajma noastra, si cu un "plus" la capitolul "asta ni se da, asta luam" (sa amintim, in acest context, exemplul unui copil de 6-7 ani, care dansa prin casa pe melodiile ce spargeau linistea cartierului, ramanand "siderat" in momentul in care a ascultat prima oara o piesa clasica). Muzica exista, si inca foarte multa, dar in conditiile in care ea nu este cunoscuta, nu are cum sa se impuna ("Trebuie sa le multumesc parintilor mei, care, rockeri fiind, mi-au dat posibilitatea de mica sa ascult muzica, pentru ca altfel ajungeam ca astia", mi-a spus de curand, intr-o discoteca, o fata de-abia trecuta de 20 de ani, facand semn spre un grup din apropiere, care se dadea de ceasul mortii pe lamentarile unui tip mic, negru si cu o mare durere de inima). Deviza "Asculti ce vrei", pe care-am auzit-o la un post de radio, nu functioneaza decat daca respectivul ascultator chiar stie ce vrea, altfel el "inghite" fara sa cracneasca ceea ce i se ofera. Si, in Romania, in loc sa se diversifice, oferta a inceput sa devina extrem de unilaterala.
Revenind, trebuie precizat ca, numai in ultimul an, au cantat la "Club S" trupe care au ceva de spus si care, chiar daca (o parte dintre ele) apartin unor curente neapreciate de toata lumea, fac totusi muzica. Printre acestea se numara Voltaj, Parazitii, Spitalul de Urgenta, Sing Sing BB, Double D, Cassa Loco, Ro-mania, Class, Body&Soul, precum si multe alte formatii galatene, aflate in cautarea unei identitati muzicale proprii.
Noua serie de turnee a trupei IRIS, care include si acest concert de la Galati, se desfasoara sub genericul "Tribute to AC/DC", fiind un omagiu adus unei formatii care a revolutionat muzica mondiala a ultimului sfert de veac. Grupul IRIS s-a format in 1977, evoluand ca trio, in formula Nutu Olteanu, Emil Lechinteanu, Nelu Dumitrescu. De-a lungul timpului, formatia a fost urmarita permanent de "valul schimbarilor" de... componenta, dintre fondatori ramanand in trupa doar Nelu Dumitrescu. De ceva vreme, IRIS da semne de stabilitate la capitolul componenta, cei patru actuali componenti ai grupului fiind Cristi Minculescu (voce), Valter Popa (chitara solo), Doru Borobeica ("Boro", bass) si Nelu Dumitrescu (baterie). Formatia IRIS a evoluat, pana acum, in circa 4.500 de concerte, fiind urmarita de peste opt milioane de spectatori.

P.S. Articol scris în 2001

GIMI, MOTANUL FĂRĂ FRICĂ

Mă cheamă Gimi şi sunt berbec. Ca zodie, evident, pentru că din poze se vede probabil că sunt motan. M-am născut acum vreo zece luni, într-un şifonier. Îmi amintesc destul de vag de mama Bandi(ta), pentru că nu ieşisem încă în lume când Ea m-a luat şi m-a adus Acasă. Primii paşi i-am făcut mai mult târâş pe burtă, pentru că nu puteam să stau foarte bine pe picioare. Semănam cu un crocodil, zicea El. Şi cum eram obişnuit cu întunericul din şifonierul în care m-am născut "fugeam" cât puteam eu de repede sub pat sau unde găseam un loc mai întunecat. De aici mi s-a tras prima poreclă, Gimi Tunel.
Da� am uitat să vă spun de ce mă cheamă Gimi. De fapt nici nu ştiu prea bine, însă am auzit nişte poveşti cu un şofer de camion care avea în geam un afiş în care se lăuda cu numele asta. Român neaoş, căruia Jimmy i se părea dificil de scris. Aşa că Ea şi El au decis să-mi spună aşa. A, nu v-am spus, în vremea asta eu eram într-o sacoşă, în drum spre casă, după ce fusesem luat de la Bandi.
Între timp am crescut şi nu-mi mai este frică de întuneric. Apropo, ştiaţi că cele zece luni ale mele echivalează cu aproape 15 de ani de-ai voştri? Pe El îmi place să-l aştept lângă uşă şi apoi să mâncăm împreună, deşi mie nu mi-e foame de obicei la ora aia. Mai fac plimbări şi pe pervaz şi încă mai sper să prind şi eu o vrăbiuţă, că doar sunt neam de prădător, nu? Când eram mai mic şi aveam loc să trec la vecini, mai "prădam" câte un burete de vase, ca să nu vin acasă cu mâna goală. Şi, culmea, nimeni nu mă aprecia pentru asta. Ba chiar eram certat. Dar cel mai tare am fost certat la Crăciun, când mă jucam cât era ziua de mare în brad. E drept că pomul stătea mai mult pe jos. Eu vroiam doar să ajung în vârf şi, de obicei, bradul cădea, dar în rest nu făceam nimic rău. Chiar nu ştiu de ce Ei s-au supărat şi au urcat bradul pe dulapul din hol. Oricum, acolo este unul dintre locurile mele favorite. Numai că acum bradul nu mai are globuri şi n-am cu ce să mă joc. Ca un berbec care se respectă, alerg toată ziulica. Sunt în picioare de la prima oră şi fac pe deşteptătorul familiei. Îl trezesc de regulă pe El, pentru că ştiu că trebuie să plece mai devreme şi nici nu trebuie să "muncesc" prea mult. Iar după ce pleacă şi Ea, rămân singur şi mă odihnesc după atâta alergătură, iar din când în când mai scriu câte-o poveste...

HATTRICK - jocul in care 100.000 de "manageri" cauta gloria

V-ati saturat de aranjamentele, reciprocitatile si suspiciunile care exista in campionatul romanesc de fotbal? Vreti sa va conduceti propria echipa spre marea performanta? Nimic mai simplu. Va trebuie doar, din cand in cand, un calculator conectat la internet. Iar www.hattrick.org va ofera aceasta sansa.
Sa punctam cateva dintre posibilitatile pe care le ofera acest joc, la care participa aproape 100.000 de "manageri" din peste 50 de tari ale lumii.
Hattrick este un joc gratuit de fotbal pe internet in care trebuie sa conduci o echipa de fotbal, la concurenta cu participanti din toata lumea. Esti, in acelasi timp, director de club si manager. Cumperi si vinzi jucatori. Investesti banii clubului in extinderea stadionului sau in scoala de juniori, alegi echipa care urmeaza sa joace in functie de caracteristicile si forma jucatorilor, decizi tactica, stabilesti tipurile de antrenament si multe altele (practicantii jocurilor de fotbal de tip manager - din seria CM, de exemplu - stiu foarte bine despre ce e vorba). Hattrick-ul se desfasoara, insa, in... timp real. Meciurile de campionat se desfasoara sambata sau duminica, pe parcursul a 90 de minute, miercurea fiind programata Cupa sau, dupa eliminarea din Cupa, un joc amical (optional). O alta diferenta majora (si extrem de atractiva) fata de seria CM este faptul ca esti obligat sa incepi de jos, din ultima divizie, astfel ca pana la promovarea in primul esalon este cale lunga. Odata cunoscut poti aspira si la postul de antrenor al nationalei, care este ales prin vot de participanti. Exista insa si posibilitatea (foarte amenintatoare la inceput) de a da... faliment, in cazul in care nu administrezi bine finantele clubului (situatie in care te poti reinscrie, insa doar in ultima divizie).
Jocul este dezvoltat de suedezi si are peste sase ani de existenta. In Romania, hattrick-ul a patruns in urma cu circa doi ani, la ora actuala in baza de date a jocului fiind inscrisi circa 4.000 de participanti. Incepand din acest sezon (cel de-al saptelea pentru Romania si al 19-lea in Suedia), datorita numarului foarte mare de solicitari, tara noastra a "primit" divizia a VI-a. Un sezon hattrick dureaza 16 saptamani (intr-un an calendaristic se desfasoara, asadar, trei sezoane), iar sezonul cu numarul 7 va debuta sambata (5 aprilie). Asadar, timp mai este pentru a va inscrie, iar divizia a VI-a este foarte primitoare (peste 8.000 de locuri, din care nu s-au ocupat decat circa 1.500). Inscrierea este foarte simpla, si se face prin completarea unui scurt formular la adresa mentionata - www.hattrick.org.
In hattrick, exista o prima divizie (A) - cu opt echipe, divizia a II-a cuprinde 4 serii de cate 8, a III-a are 16 serii, a IV-a - 64 de serii, a V-a - 256 de serii, iar a VI-a - 1024 de serii. Toate seriile au cate opt echipe, care joaca fiecare cu fiecare, de doua ori (tur-retur). Dintre echipele clasate pe primul loc in serie, jumatate (in functie de punctele acumulate) promoveaza direct, in locul formatiilor de pe locurile 7-8 din divizia superioara, iar celelalte sustin un joc de baraj (in saptamana a 15-a a sezonului) cu o echipa clasata pe locurile 5-6 in divizia superioara.
Multe alte detalii (foarte necesare in cazul va hotarati sa va inscrieti) puteti afla pe site-urile dedicate jocului: www.hattrick.ro si computergames.ro/forum. Si inca o mentiune. Nu va asteptati la minuni "grafice" de la acest joc. In schimb, partea tactica a hattrickului este atat de dezvoltata (si in continuu progres), incat va poate tine in suspans saptamana de saptamana, ani de-a randul. Succes!
dcp100168 (V.111)

P.S.Articol scris în anul 2003.