România fără bani şi fără şcoală, în expansiune

Ne lovim din ce în ce mai des, în ultima vreme, de oameni tineri pentru care cititul este un obicei perimat din vremea bunicilor, care-s convinşi că Soarele se învârte în jurul Pământului sau pentru care calculele cu numere mari au rezultatul "infinit", ca în timpul Egiptului Antic. Trăim, practic, în două lumi paralele, care se intersectează din ce în ce mai rar, iar fractura socială este speculată la maximum de politicieni, care profită cu nonşalanţă de ignoranţa acestei categorii de populaţie.

Rezultatele testelor PISA din 2022, făcute publice marţi, demonstrează, o dată în plus, situaţia dezastrului. Concret, elevii români de 15 ani (aceasta este categoria de vârstă la care se fac testele) sunt cei mai slab pregătiţi din Uniunea Europeană, cu excepţia celor din Bulgaria, la toate cele trei probe ale examenului, matematică, ştiinţe şi lectură.

Deşi comparabile cu scorurile din 2018, rezultatele sunt în scădere clară faţă de 2015 şi 2012 (examenul se dă o dată la trei ani, ultimul fiind amânat cu un an, din cauza pandemiei), semn că în loc să înregistreze progrese, calitatea învăţământului românesc este în cădere liberă. La matematică şi ştiinţe, cel puţin, procentajul elevilor care au competenţe de bază s-a redus cu 7-8 puncte procentuale şi se situează acum la numai 44-49 la sută. Şi trebuie precizat că aceste competenţe de bază sunt chiar chestiuni elementare, de genul convertirii preţurilor în monede diferite sau comparării distanţei dintre două rute alternative. Altfel spus, jumătate din românii de 15 ani nu ştiu să calculeze câţi lei înseamnă 100 de euro, cu rata de schimb în faţă, şi nici dacă drumul spre Brăila pe Dig e mai scurt decât cel prin Movileni şi Baldovineşti, cu harta pe masă.

Ceva mai acceptabil stăm la lectură, unde 58 la sută dintre elevii români au reuşit să identifice ideea principală dintr-un text de lungime moderată, dovadă că înţeleg ceea ce citesc, astfel că rata de analfabetism funcţional n-a depăşit cu mult nivelul de-acum clasic de 40 la sută.

Per total, 33 la sută dintre elevii români nu au trecut nici măcar una din cele trei probe, situaţie care demonstrează că au făcut cel puţin opt ani de şcoală degeaba.

Mult mai grav este însă faptul că s-a majorat semnificativ decalajul dintre elevii avantajaţi din punct de vedere socio-economic şi cei fără posibilităţi, deşi în Europa nu s-au înregistrat modificări majore la acest capitol. Concret, doar 7 la sută dintre elevii dezavantajaţi material au reuşit să facă faţă testelor, ceea ce înseamnă că se pot integra în societate. Ceilalţi 93 la sută...

E încă o dovadă că vom avea în continuare două Românii, total rupte una de cealaltă. Şi, din păcate, cea fără bani şi fără şcoală se înmulţeşte pe zi ce trece...