La Galaţi nu „ne-a furat arbitrul”

Alegerile au trecut, Campionatul European de fotbal stă să înceapă, iar similitudinile dintre cele două evenimente nu sunt deloc de neglijat. Ca şi la fotbal, niciunul dintre partidele învinse în alegeri nu recunosc că n-au echipă, n-au strategie, n-au conducător de joc, n-au valoare şi urlă cât le ţin bojocii "ne-a furat arbitrul", acuzând că oamenii n-au venit la vot sau că pun ştampila în necunoştinţă de cauză. Nimic mai fals...

În primul rând, cifrele oficiale scăzute ale prezenţei la vot în municipiul Galaţi trebuie interpretate ţinând cont de numărul foarte mare de oameni care nu (mai) locuiesc efectiv în oraş, respectiv gălăţenii plecaţi la muncă în străinătate şi moldovenii care au obţinut cetăţenie română cu adrese de Galaţi.

Situaţia din strada Tudor Vladimirescu nr. 174 este de notorietate, în casa respectivă fiind înregistraţi circa 2.000 de moldoveni, pentru care s-a organizat o secţie de votare la Şcoala Nr. 20, unde n-au ajuns însă decât 100 de alegători, cei de la casele din jur. Situaţii de acest fel sunt multe în Galaţi (dar şi în judeţ, la Oancea, de exemplu), cu secţii de votare "inventate" pentru câte-un "zgârie-nori" unde au adresa mii de persoane. Un alt exemplu îl reprezintă două secţii organizate la Liceul "Gh. Asachi" pentru câteva case părăsite de pe strada Năruja, unde sunt înregistraţi 3.500 de oameni, din care au votat puţin peste 100, probabil tot vecini.

La nivel naţional, din cei peste un milion de moldoveni cu cetăţenie română, doar câteva zeci de mii locuiesc efectiv în ţară, iar acest lucru a alterat decisiv prezenţa la vot, mai ales în judeţele de graniţă (Galaţi, Iaşi, Vaslui), ultimele clasate în această ierarhie. Chiar dacă legea s-a schimbat între timp şi nu mai permite astfel de aberaţii, ea acţionează doar pentru viitor, iar pe cei deja înregistraţi nu-i poţi da "afară din casă".

În aceste condiţii, dacă din cei 257.000 de gălăţeni cu drept de vot îi scădem pe cei 40-50.000 plecaţi la muncă peste hotare şi pe zecile de mii de moldoveni fictivi, rezultă că în oraş sunt doar în jur de 170.000 de persoane majore. Astfel, un procentaj oficial de prezenţă de circa 35% (90.000 de alegători din 257.000) înseamnă în mod real peste 52% (din 170.000), rezultat peste media pe ţară, nicidecum în topul absenteismului.

Pe de altă parte, toate cele trei formaţiuni principale de dreapta (PACT, PNL şi ADU) au primit mai multe voturi pentru Consiliul Local decât pentru candidatul la Primărie. Surprinzător la prima vedere, această diferenţă se regăseşte la primarul în exerciţiu, care a obţinut un scor mult mai mare decât partidul pe care îl reprezintă. Acest lucru înseamnă, fără dubii, că peste 6.000 de gălăţeni care au votat stânga la Primărie au ales pentru Consiliul Local o formaţiune de dreapta, tocmai pentru a echilibra balanţa puterii în plan local. Iar asta înseamnă clar că gălăţenii nu numai că ştiu ce-au votat, ba chiar au demonstrat că au serioase cunoştinţe politice. Aşa că "ne-a furat arbitrul" nu se aplică la Galaţi absolut deloc, iar cine-i desconsideră în continuare pe alegători (catalogându-i drept "proşti" sau "indiferenţi") nu demonstrează decât că nu are ce căuta în politică.