Cum să ascunzi COVID-ul sub preş

 Cifrele COVID-19 raportate în weekend de autorităţile gălăţene sunt extrem de îngrijorătoare. Concret, am avut în ultimele trei zile ale săptămânii trecute, aproape 300 de noi cazuri de îmbolnăvire. Iar datele de duminică sunt de-a dreptul bulversante: 137 de confirmări, din numai 185 de teste, adică o rată de pozitivare de aproape 75 la sută.

Şi, totuşi, în ierarhia naţională stăm bine, ba chiar foarte bine, situându-ne undeva spre locul 30. Abia am atins o incidenţă de 1,50 la mie, în condiţiile în care o mulţime de judeţe au peste 3 la mie, iar Sălajul, spre exemplu, a trecut de 5 la mie. Oraşele sălăjene au rate între 8 şi 10 la mie, în timp ce municipiul Galaţi abia se învârte în jurul valorii de 2 la mie.
Explicaţia e foarte, foarte simplă. În timp ce judeţele care au cifre mari au ajuns să facă zilnic mii de teste, Galaţiul a rămas la sub 500 pe zi. Dacă în Bucureşti s-au raportat sâmbătă peste 12.000 de teste, iar în Cluj şi Timiş s-au făcut în jur de 3.000, Galaţiul s-a oprit la 386, iar duminică, aşa cum spuneam, a raportat doar 185.
Situaţia a fost remarcată şi de Prefectura Cluj, care a explicat că are multe cazuri, dar o rată de pozitivare de 14 la sută, în timp ce alte judeţe înregistrează mult mai puţine cazuri, însă rate de pozitivare foarte mari, fiind dat exemplu Maramureşul, cu de trei ori mai puţine infectări, dar rată de pozitivare de 47 la sută. Iar aceste judeţe care fac teste puţine sunt aproape toate în zona "verde", a celor "fără mască" şi cu restricţii minime.
În această categorie se află şi Galaţiul de o bună bucată de vreme, iar acel 75 la sută de duminică reprezintă probabil un record naţional. Se pare însă că autorităţile locale şi-au învăţat bine lecţia după valul din primăvară, când eram în topul naţional, pentru că făceam mai multe teste decât alţii, iar acum au ales calea uşoară, care nu mai generează atâtea bătăi de cap. Dacă până prin luna mai era o adevărată întrecere la Galaţi cine să cumpere aparate de testare, de vreo şase luni încoace nu s-a mai făcut nicio achiziţie şi am rămas cam la aceeaşi capacitate, care nici aia nu e folosită la maximum.
În rest, la Galaţi e bine, nouă ne place să ne considerăm cetăţeni responsabili, deşi nu respectăm aproape nicio regulă, iar autorităţile se cred competente dacă ascund COVID-ul sub preş...

Mandat să iasă, că electorat s-o mai găsi!

Nici nu au depus jurământul toţi consilierii locali câştigători la alegerile din 27 septembrie, că avem deja în faţă noi liste, cele ale candidaţilor pentru scrutinul parlamentar din 6 decembrie. Unii politicieni îşi savurează victoria şi privesc cu optimism spre următorul plebiscit, alţii îşi ling rănile şi promit să se revanşeze, cert este că toată lumea a (re)intrat deja în campanie electorală.
PSD, de exemplu, prin vocea liderilor săi, a anunţat că vizează un scor de peste 50 la sută şi obţinerea a nouă mandate de parlamentar, din cele 13 care îi revin Galaţiului. Pentru acest lucru i-ar trebui un scor care să urce bine spre 60 la sută, dar entuziasmul e de înţeles, în condiţiile victoriei categorice reuşite luna trecută. De data aceasta, însă, nu vor mai fi pe liste primarul şi preşedintele CJ, iar fără aceştia e greu de presupus că social-democraţii locali vor trece de cele 40 de procente obţinute la alegerile pentru consilierii judeţeni.
Liberalii gălăţeni vizează şi ei un scor care să se apropie de media naţională a partidului, de 30-35 la sută, deşi disputele şi acuzaţiile se ţin lanţ, iar asta nu e tocmai un semnal de încredere pentru alegători.
Alianţa USR-PLUS se uită cu jind la cele 27 de procente obţinute în municipiu la europarlamentare şi speră să depăşească repede coşmarul din luna septembrie, vizând un scor de 15-20 la sută, aşa cum îi prevestesc sondajele.
Formaţiunile aflate la limita pragului de intrare în Parlament, PMP şi ProRomânia, se gândesc şi ele la un rezultat cât mai bun în local, pentru a avea şanse în malaxorul redistribuirii mandatelor de parlamentar.
Şi celelalte partide înscrise în cursă, şapte la număr, cărora li se adaugă doi candidaţi independenţi, se gândesc la o surpriză, chiar dacă sondajele nu le sunt deloc favorabile.
Una peste alta, cu ţinte declarate sau doar sugerate, partidele gălăţene şi-au făcut calcule cam pentru 150 la sută din voturile gălăţenilor. Cum acest lucru este imposibil, lupta se va duce pentru doar 2/3 dintre acestea, iar rezultatele vor fi puternic influenţate de prezenţa la urne, care a devenit mai importantă decât susţinerea în sine a partidului. Motivul  absenteismului este unul destul de limpede, persoanele şi programele neatractive aduse în faţa electoratului, însă decidenţii politici sunt din ce în ce mai puţin sensibili la dorinţele alegătorilor. Şi atâta timp cât absenteismul nu le afectează în niciun fel poziţiile şi carierele, de ce-ar fi? Doar nu se vor împiedica ei de învechita teorie că alegătorii sunt cei mai importanţi actori într-o democraţie. Mandat să iasă, că electorat s-o mai găsi!

Sfatul bătrânilor cu capul gol

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) a instituit obligaţia de a purta mască de protecţie în toate "spaţiile publice, interioare şi exterioare", adică inclusiv pe stradă. Hotărârea, justificată la prima vedere de numărul mare de infectări din ultima perioadă, generează însă o mulţime de situaţii absurde. Pentru amuzament, noua decizie este stipulată în hotărârea care poartă numărul 666 şi se aplică de marţi, 13. Curat ghinion!

Revenind, poţi fi amendat, de exemplu, pe o stradă pe care nu trece nimeni şi unde, evident, nu ai de la cine să te infectezi. Să zicem că vreau să mă duc pe jos din Bariera Traian la Metro, unde nu întâlneşti pe nimeni pe tot parcursul drumului. De ce n-am voie să-mi aprind o ţigară? O să spuneţi că fumatul dăunează grav sănătăţii. Da, aşa e, dar nici cu prostia nu mi-e ruşine.

Se poate argumenta şi prin faptul că amenzile se vor da în spiritul legii, nu în litera ei, ceea ce, cel puţin la Galaţi, nu este cazul. Am avut, săptămâna trecută, o situaţie în care patronul unei săli de jocuri de noroc a fost amendat la doar câteva ore după ce în CJSU s-a luat decizia de închidere a acestor săli, timp insuficient ca oamenii să afle despre interdicţia cu pricina. Nici vorba de informare sau prevenţie, direct amendă!

O altă situaţie hilară o reprezintă terasele, care prin decizia CJSU rămân deschise. E foarte bine, teoretic, că nu ucidem un sector economic şi-aşa foarte afectat de pandemie. Dar tare mi-aş dori să-mi explice un membru al CJSU ce şi cui vor vinde aceste terase, dacă toţi clienţii trebuie să stea cu masca pe faţă. Că n-am văzut pe cineva care să poată bea o bere cu gura închisă! Da, ştiu, şi alcoolul dăunează...

În tot acest timp, despre aglomeraţia din autobuze nu suflă nimeni o vorbă. Sunt trasee pe care practic poţi să-i faci celui de lângă tine respiraţie gură la gură, atât de înghesuiţi sunt călătorii. Dar de vreo măsură care să încerce să prevină infectarea oamenilor care circulă cu mijloacele de transport public n-am auzit. Şi aici pericolul chiar este unul extrem de mare, nu ca într-o plimbare solitară spre Metro.

Cam la fel se prezintă situaţia şi în pieţe sau în zonele pietonale foarte aglomerate, unde au fost restricţii şi până acum, dar nu s-a făcut niciun fel control care să atenţioneze cu privire la transmiterea comunitară a virusului. Ca să nu mai spun că dezinfectant, pe care trebuie să-l asigure autorităţile, nu mai există de multă vreme, nici în pieţe, nici în autobuze...

Trebuie precizat că acest Comitet Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă este alcătuit din 40-50 de persoane, conducători ai celor mai importante instituţii din oraş, practic un fel de Sfat al bătrânilor din Galaţi. Dar după cât de absurde sunt unele dintre deciziile pe care le ia, pare un Sfat al bătrânilor cu capul gol...

Beţia puterii naşte monştri

Acum mai bine de 2.500 de ani, Pittacus din Mytilene, unul dintre cei şapte înţelepţi ai Greciei Antice, spunea că "Dacă vrei să cunoşti un om, dă-i putere!". Iar timpul trecut de atunci ne-a demonstrat că a avut dreptate 100 la sută. Indiferent de domeniul în care activează, oamenii ajunşi să conducă se schimbă invariabil, iar acest lucru este cel mai vizibil în politică.

Mult mai aproape de zilele noastre, fenomenul a fost studiat de nenumăraţi specialişti şi chiar a căpătat un nume: sindromul Hybris sau beţia puterii. Iar studii mai recente au identificat şi caracteristicile principale ale "bolii". Printre acestea se află: autoglorificarea (lui i se cuvin toate laudele celor din jur), cultul personalităţii (predispoziţia spre acţiuni care să-i aducă beneficii de imagine), pierderea contactului cu realitatea (prin izolarea într-un "turn de fildeş"), acţiuni impulsive şi neglijente, ignorarea sfaturilor şi criticilor, discurs de deţinător al adevărului absolut, incompetenţă cauzată de excesul de încredere în sine, confundarea dorinţelor sale cu ale celor pe care-i conduce, convingerea că nu poate da socoteală decât în faţa lui Dumnezeu, etc. Trebuie menţionat faptul că semnele a doar trei dintre aceste "calităţi" îi determină pe medici, fără să mai stea pe gânduri, să pună diagnosticul de sindrom Hybris. Evident, dacă ai mai mult de trei, atunci e clar mai mult decât un "sindrom".

Cum ne aflăm în plină campanie electorală, se poate observa, cu puţină atenţie, că o mulţime de oameni politici de la noi sunt foarte bine "plasaţi" în cursa spre diagnosticul de Hybris. Indiferent că sunt conducători de mari instituţii sau au doar mici sinecuri, foarte mulţi dintre cei înscrişi în cursa electorală sunt atinşi de beţia puterii. Concret, avem candidaţi care şi-au pus poza pe toate gardurile, avem candidaţi care sunt convinşi că sunt singurii care pot face un anumit lucru, avem candidaţi pentru care orice părere contrară este determinată de o plată a adversarilor politici, avem chiar şi candidaţi care consideră că ştiu mai bine decât alegătorii ceea ce îşi doresc aceştia. Iar exemplele pot continua, aproape orice emisiune sau postare electorală din această perioadă fiind suficient de lămuritoare în acest sens.

Şi, ceea ce mi se pare mult mai grav, o mulţime de candidaţi care doar îşi doresc să ajungă la putere manifestă din plin caracteristicile sindromului Hybris, chiar dacă nu conduc încă nimic şi probabil nici pe-acasă, în faţa soţiilor, n-au prea multe de spus!

Puncte de vedere asupra unui scor electoral

După ce seniorii liberali au atacat actuala echipă de conducere a PNL Galaţi, acuzând-o de eşecul în aceste alegeri locale, de exces de autoritate şi de luarea unor decizii care au îndepărtat electoratul tradiţional al partidului, spaţiul online s-a umplut de comentarii pro şi, mai ales, contra demersului. Cele mai multe reproşuri la adresa "bătrânilor" au vizat neimplicarea lor în actuala campanie electorală şi scorurile mai mici obţinute la alegerile în care aceştia au condus partidul.

Disputa s-a tranşat în cele din urmă la Bucureşti, unde conducerea centrală a partidului a decis că "linia roşie" este scorul de 27 la sută, astfel că Stângă & comp rămân la conducerea filialei gălăţene, cu rezultatul de… 27,1 la sută.

Dincolo de "meciul" dintre "tineri" şi "bătrâni", care nu se află la prima confruntare de acest fel (într-o destul de transparentă luptă internă pentru putere), rămâne întrebarea cât de bun sau cât de prost este un astfel de scor electoral.

"Tinerii" au argumentul, de necontestat, că PNL Galaţi nu a obţinut niciodată un scor atât de mare la nivelul judeţului şi că niciunul dintre liderii anteriori ai filialei nu a ajuns la 28,8 la sută, cât a reuşit George Stângă duminică.

De partea cealaltă, "bătrânii" au şi ei nişte cifre de partea lor, rezultatul partidului în municipiu fiind mult inferior (17,6 la sută) celui din judeţ, iar prezenţa la urne a electoratului preponderent de dreapta a fost cea mai scăzută din ultimii 30 de ani.

Şi, totuşi, ale cui argumente sunt mai puternice? Ca să nu mă complic, aş putea să spun ca înţeleptul evreu - "şi tu ai dreptate, şi tu ai dreptate", dar n-am s-o fac, pentru că nu sunt nici evreu şi nici nu mă consider înţelept. Drept urmare, în opinia mea, procentajul obţinut de PNL trebuie judecat în contextul rezultatelor finale ale alegerilor locale. Şi atunci, în condiţiile în care scopul principal al unui partid politic este să conducă, rezultatul PNL Galaţi poate fi considerat unul slab, dat fiind faptul că PSD a reuşit să câştige majoritatea în ambele consilii, iar principalul partid care putea să împiedice acest lucru (deloc de bun augur pentru o democraţie matură) nu va putea să-i oprească pe social-democraţi să conducă autoritar oraşul şi judeţul în următorii patru ani, în ciuda scorului-record obţinut

Gălăţenii vor ieşi la pensie cu doi ani mai devreme

Am primit o mulţime de întrebări despre modificarea Legii pensiilor prin care Galaţiul a fost inclus pe lista oraşelor ai căror locuitori vor beneficia de reducerea cu doi ani a vârstei de pensionare, din cauza poluării, în cazul în care au locuit cel puţin 30 de ani în oraş sau pe o rază de 8 kilometri în jurul acestuia.

După ce administraţia prezidenţială a anunţat că şeful statului, Klaus Iohannis, a promulgat, pe 10 septembrie, o lege de modificare a Legii pensiilor, extrem de mulţi gălăţeni ne-au contactat, intrigaţi de faptul că oraşul nostru lipseşte de pe lista oraşelor beneficiare.

Pentru a-i linişti, facem precizarea din start că Galaţiul se află în continuare pe această listă şi va beneficia de reducerea vârstei de pensionare, singurele condiţii fiind să fi locuit 30 de ani în zona menţionată şi să fi îndeplinit stagiul complet de cotizare de 35 de ani.

Iată însă pe scurt ce s-a întâmplat de fapt şi cum s-a ajuns la concluzia eronată că Galaţiul nu mai este pe listă.

Preşedintele a promulgat pe 10 septembrie legea votată de Camera Deputaţilor pe 19 august (număr de identificare PL-x 332/10.10.2017) şi trimisă la promulgare pe 24 august.

Amendamentul referitor la oraşele Galaţi, Făgăraş, Victoria şi Ciulniţa (Pl-x nr. 64/25.02.2019), propus de deputatul liberal Victor Paul Dobre, a trecut de votul deputaţilor pe 25 august şi a fost trimis la promulgare pe 31 august, deci va ajunge în mapa preşedintelui abia peste câteva zile. Prevederile legii se vor aplica, evident, după promulgare și publicarea în Monitorul Oficial.

De altfel, modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a suferit şi alte rectificări în ultima perioadă, ultima dintre ele fiind adoptată pe 8 septembrie (PL-x nr. 87/1.02.2017) şi vizând localităţi din judeţele Bacău, Caraş-Severin, Cluj, Gorj, Timiş şi Tulcea.

O variantă a legii, adoptată în iulie şi promulgată pe 3 august (PL-x nr. 31/11.02.2020) a introdus în listă localităţi din Alba, Hunedoara şi Mehedinţi.

De asemenea, în circuitul legislativ se află şi proiectul PL-x 657/31.10.2018, prin care se introduce în listă oraşul Călăraşi.

Trebuie precizat totuși că prevederile articolului în discuție se vor aplica doar până la data de 31 decembrie 2030, dacă între timp legea nu va suferi noi modificări.

Dreapta nu s-a (prea) unit, dar stânga?

 

Cu mai bine de doi ani în urmă, au apărut primele declaraţii despre necesitatea unei uniri a forţelor de dreapta, ca singură soluţie pentru schimbarea actualei administraţii. De-atunci şi până în pragul campaniei electorale, au tot fost discuţii, declaraţii, întâlniri între reprezentanţii partidelor care susţin că sunt de dreapta, dar nu s-a concretizat mai nimic. Într-un final, cele mai importante două formaţiuni politice ale dreptei, PNL şi USR-PLUS, au realizat totuşi o alianţă, împărţindu-şi candidaturile pentru Primărie şi Consiliul Judeţean. Cei mici, foarte vocali pe parcursul negocierilor, au fost lăsaţi pe dinafară, aşa că fiecare şi-a anunţat candidaţi proprii, iar voturile opoziţiei gălăţene se vor împrăştia serios la alegerile din 27 septembrie.

Nici de cealaltă parte, însă, lucrurile nu stau chiar atât de bine precum s-ar putea crede. Dacă la trecutele runde de alegeri au existat alianţe electorale între PSD şi partidele de stânga mai mici, de data aceasta fiecare merge pe cont propriu. Şi nu este deloc exclus ca voturile stângii să se disipeze la fel de mult precum cele ale dreptei, ba poate chiar mai serios.

 

Numai dacă trecem în revistă în viteză lista candidaţilor, vedem că există formaţiuni şi candidaţi care pot rupe serios din electoratul tradiţional al PSD. În primul rând, viceprimarul Picu Apostol Roman vine cu un spate asigurat de Eugen Durbacă şi Bogdan Ciucă, ambii cu votanţi extrem de fideli şi de disciplinaţi. Apoi, Nicu Marin, adversar înverşunat al lui Dan Nica, l-a aruncat în luptă pe ultima sută de metri pe Marius Stan, care poate smulge voturi atât de pe dreapta, pe persoană fizică, cât şi de pe stânga, dintre social-democraţii care nu-l agreează pe eternul lider gălăţean al PSD. Tot la două capete joacă şi Ştefan Baltă, ex-liberal convertit la un partid ecologist tradiţional de stânga. Şi ALDE poate convinge alegători din ambele bazine electorale, dat fiind că este de ani buni aliat al stângii, dar liderii săi au un trecut de dreapta.

 

Dacă PMP, PACT şi independenta Vreme vor lua mai mult electorat de dreapta decât vor convinge în stânga PPU, ProRomânia, ALDE sau PER este foarte greu de spus. Cert este însă că şi stânga gălăţeană este la fel de divizată ca dreapta, ba poate chiar mai tare, deşi impresia de monolit a social-democraţilor este încă prezentă în subconştientul multor alegători.